Page 3 - Bunul_Econom_1906_05
P. 3
Nr. 5 BUNUL ECONtfNf Pag, 3
apă, ca să deschidă. In curând biserica chivernisirea capitalului săuifprivat sau din anul 1844 au înfiinţat cea dintâi
să umplu cu apă, încât cei din lâun- social, ci şi la ridicarea' nimbului moral academie poporală, în care s’au pregă
trul ei, uzi penă la piele, n'avură încă- al însoţirilor şi prin acestea şi al con tit apoi tinerii în vârstă de 18— 25 de
trău, deschiseră în sfîrşit Intrările In bi cetăţenilor săi, cari sunt în .legătură cu ani pentru viaţa practică. Astăzi numă
serică. Bătăile ce s’au iscat în decursul societăţile, cari lucră în mijlocul lor. rul academiilor poporale de acolo, e de
acestor întâmplări, au avut de urmare Ca să vază şi condutătorii înso 98 şi au fost cercetate în decursul an. sco
50 arestări. Intre cei arestaţi să află ţirilor noastre, cium lucrează societăţile lastic 1898 — 1899 de 3491 bărbaţi şi
foarte multe persoane cu mare trecere, din străinătate, vom arăta aci câteva 2646 femei, dintre cari numai 341 au
şi alte 50 persoane au fost rănite, unele date statistice despre roadele morale fost locuitori de pe la oraşe, iar’ res
dintre ele mai greu. ale acelora. " i ‘" tul au fost tineri şi tinere de plugari
şi meseriaşi,
In Anglia, unde însoţirile de tot
felul au ajuns Ia cea, mai mare isbândă, In academiile numite, nu se învaţă
Roadele Însoţirilor; în străinătate. se dau anumite procente tcHn câştigul ştiinţele în teorie, ci practica acelora,
acelora, nu numai pentru’vjreşterea băr adecă de ce un econom harnic şi un
baţilor, ci chiar şi pentru a femeilor şi meseriaş iscusit are neapărată trebuinţă
Pe când la noi irsoţirile de tot pentru viaţa de toate zilele.
felul, abia sunt la începutul existinţei * a copiilor; se ţin prelegeri pentru lăţi
rea ideilor de însoţire între popor; să Văzând resultatele cele frumoase,
lor, ba pe cele mai multe locuri lip
sesc cu desăvâvşire, pe atunci în străi înfiinţează cursuri pentru învăţătura ti la cari s’au ajuns prin academiile po
nerilor m e s e ri e ş i ; să ţin sărbări şi porale, preşedintele societăţii de conzum
nătate acelea, au şi început a aduce
roduri îmbelşugate. maiale cu copii'de şcoalş, prin cari să Unio-jorgensen, au pus la cale înfiin
preamărească şi cânte în,versuri izbânda ţarea cursurilor pentru studiarea înso
Roadele însoţirilor sunt de două înşoţirilor de tot felul ,ş. >g. ţirilor. câri în Dania au ajuns nişte
feluri: materiale şi morale. Cele mate resultate foarte îmbucurătoare.
riale se ţin de împărţirea dividendelor însoţirile din Anglia au dat numai
sau a câştigului după capitalul depus în decursul anului 1903, 78,499 punţi Materialul de învăţământ este ales,
Ia fundarea acelora, iar’ cele morale să şterlingi pentru scopuri^ de cultură. nu numai din cercul însoţirilor de tot
ţin de dedarea oamenilor la omenie Bibliotecile însoţirilor .din -Lancaster şi felul, apoi fcunoasterea acestora, purtarea
(cinste), regularitate, lucru, punctualitate Yorkshire în număr de >>55 au avut comptabilităţii (socotelilor) şi a preţului
300.000 tomuri de cărţi cu 400 sale mărfurilor, dar’ chiar şi cu privire la
şi iubire faţă de deaproapele lor.
de cetire. Din ştiinţele meseriilor, eco înrîurinţa acelora asupra moralităţii ce
. S ’a constatat, că cu cât un popor tăţenilor, apoi cu privire la viaţa fami
stă pe o treaptă mai înaltă de cultură nomiei şi ale însoţirilor au depus exa
men în decursul anului .4904, 1273 de liară şi de însoţire a acelora să pune
şi moralitate, cu atât se poate desvolta cetăţeni, iar’ 2000 de copii au ascultat, un preţ deosebit. Acestor cursuri şi
acela apoi mai uşor şi pe terenul
anumite cursuri de meserii. şi academii poporale este a sâ ascrie
economic şi al însoţirilor de tot felul
La cursurile înfiinţate >de însoţirile; aceea izbândă de necrezut, că acolo
şi dih conttâ: fcu‘ Cât acela stă -pe !o toţi cetăţenii să privesc ca o mare fa-
treaptă, mai de jos â tiuiturei şi mora din Mandhester şl Glasgov, au- luab parte • milie, membrii căreia trebue să lucreze
lităţii, cu atât rămâne el apoi mai în- numai în a*mldintâi 200 de ascultători,;
între cari multe femei. Ascultătorii cur-’ fie-care pentru înaintarea şi înflorirea
dărâpt şi pe terenul economic şi al
însoţirilor. surilor se supun apoi la şfîrşitul ace marei familii, adecă a patriei comune.
lora unui examen public şi primesc Germanii cari stau pe o treaptă
Poporul nostru a fost până acum
unul dintre acelea, care a fost mai atestate despre absolvarea acelora. destul de înaltă a culturei, în privinţa
îndărâpt rămas pe terenul econothic şi In Dania însoţirile de tot felul au aceasta încă nu să prea pot lăuda, de
al însoţilor. De aceea trebue să- i dăm aflat un pământ şi mai priincios des- oare-ce ei încă să luptă tot cu greută
o creştere de însoţire, ca aceea, prin voltârii lor, ca prin alte state, de oare-ce ţile începutului. Ce e drept, că la aca
care el să se deprindă nu numai la episcopii Kold, Kristen şi Grund vig încă demiile lor de ştiinţe din Bonna, Viir-
tenberga, Berlin, Darmstadt, Breslau,
Halle şi Jena să mai propune câte ceva
— O, acum toate Ie pricep — strigă Inima îndurătoare a d-nei Malbran iu
şi despre ştiinţele economice şi ale în
Beriot. adânc pătrunsă la auzul acestei istorii. In soţirilor, ba pe unele locuri au început
— Iartâmă încă odată, scumpa mea ziua următoare întovărăşită de Beriot şi Ole
Felicel Mii de iertări pentru jalusia mea oarbă! Bull cerceta şi ea pe părinţii Mariettei. Medi a să înfiinţa şt anumite cursuri de câte
5— 6 săptămâni pentru lăţirea euhoştin-
— Pasionat Ii apucă mâna şi o sărută cu in cul adus îngriji de aCesti nenorociţi cu toată
timitate. ţelor practice pentru cetăţeni, totuş
abnegaţiunea, iar Oie Bull îi pro văzu cu vip- până acum ei n’au putut ajunge resul
— Fje-ţi împlinită rugarea, pretine dragă, tuale, cu vestminte şi când peste câteva zile
— zise artista cătră Bull, aruncând priviri a- părăsi Florenţa îi lăsă Mariettei o sumă, care tatele Danezilor.
moroase spre Beriot, — aici este floarea. Insă mai târziu ajuta acestei familii a duce un trai In Austria încă să ţin de un timp
de ce ceri acest buchet. mai bun. încoace anumite cursuri pentru lăţirea
— O cauză deosebită mă îndeamnă a Ole Bull însoţi părechea de artişti la cunoştinţelor practice între cetăţeni. Dar’
face aceasta — răspunse artistul luând came Roma, Neapol, unde di preună cu ei au pus lucrarea aceasta s’a restrins până acum
liile plin de bucurie. în admirare pe cunoscătorii de artă. Renu- mai cu seamă asupra purtării socotelilor
pentru meseriaşi şi neguţători. Numai
O cauză deosebită 1 Acestai lucru admi nriele lui a fost întemeiat cu păşirea in pub
acum mai de curând, au început a
rabil ! Atunci trebuie să ne provesteşti istoria lic din Florenţa. Călătoria lui a fost aseme
cunoaşte şi acolo, că trebue să se pună
acestui lucru îndată după cină, la care cu nea unei mers triumfal; pretutindenea, unde
un preţ deosebit şi pe studiarea înso
acestea îmi permit a te Invita, eu la rândul sosia, era îngrămădit cu recunoştinţă şi o-
ţirilor şi înrîurinţa morală, ce o au
meu încă voi desface valul, ce acopere se noruri.
cretul, cum tea ajutat buchetul de camelii* & , Dat’ între toate obiectele scumpe, ce a acestea asupra cetăţenilor de tot felul.
păşirea d-tale In public, adus cu sine din călătoriile sale, nici unul nu In oraşul Bern în Helveţia să ţin
— După-ce să sfârşi concertul şi să pe ia fost mai scump ca acel tesaur, căruia îi de 10 ani încoace prelegeri regulate
trecu cina — lângă şampanie povesti Ole poate mulţumi gloria sa şi care îl purta puru despre însoţirile de tot felul. Pentru
Bull ascultătorilor săi atenţi istoria buchetului rea cu sine, buchetul de camelii al Mariettei. membrii şi copii acestora, societatea de
de camelii. >M<. ■Augustin Moldovan. conzum Unio mai ţine şi anumite cur
