Page 4 - Bunul_Econom_1906_05

Pag. 4 BONUL ECONOM Nr. 5

suri pentru însoşirea cunoştinţelbr prac­ să ne dee lapte? Poate da măcelarul va statoii spesele de intertenţie (sus­
tice. însoţirea centrală de conzum din bani pentru o vită, care n’are carne şi ţinere) a vitelor şi o sumă anumită pe
Basel, ţine nişte prelegeri ilustrate, cari grăsime, ci numai piele şi oase ? care va avea păgubaşul s’o depună că
apoi au o înrîurinţă şi mai însemnată Aşadar’' dacă voim să avem vite garanţă, apoi va da stăpânului vitele salel
asupra ascultătorilor, ca cele predate frumoase şi de preţ, trebue să le hră­ Aceasta hotărâre a antistelui corn.
numai cu graiul viu. nim bine. este apelabilă, dar numai cu privire la
In Finia, care este o parte consti­ Cei mai iriulţi ştiu, că aşa trebue mărimea sumei cerute ca garanţă, şi
tutivă a Rusiei, pe lângă prelegeri şi să fie, dar’ zic că n’au păşuni bune şi numai pe lângă depunerea ei.
cursurile aranjate pentru popor, să mai n’au nutreţe destule. Dacă să cumperă §. 105 Dacă proprietarul vitelor
trimit şi anumiţi învăţători ambulanţi nutreţele — apoi sănătate bună câştig! zălogite nu se arată (iveşte) în restimp
(călători), cari apoi prin prelegerile lor Este adevărat, că păşunile de obi- de opt zile dela dispoziţia antistelui co­
ţinute cu tot satul, lăţesc ideile înso­ ceiu sunt foarte slabe. Moşia este pu­ munal, nici nu ofere altfel de garanţă,
ţirilor de tot felul, până şi în straturile ţină, cam rău îngrijită şi dă puţine nu­ atunci vitele zălogite se vor vinde pe
cele mai de jos ale poporului. treţe şi şi acestea de multe-ori rele. lângă licitaţie publică, vestită (publicată)

După-cum am zis şi mai sus, până Iar’ cu fin de cumpărat în împrejurările în regulă.
acum s’a pus un preţ deosebit, nu numai noastre \nimenea nu poate să ţină vite Preţul (banii) ce va incurge se va
la noi, ci şi în străinătate mai cu seamă Năcazul cu ţinerea vitelor este dar’ întrebuinţa aşa, că mai întâiu se vor
numai pe chiverniseala (administrarea) mai ales lipsa nutreţurilor bune şi ief­ acoperi spesele întreţinerii vitelor, com-
capitalelor depuse pentru înfiinţarea tine. Nici că să poate să fie altcum. petinţa aducerii «taxa mânaciului* (hajto
băncilor şi a însoţirilor de tot felul şi Să ne dăm numai bine seamă despre penz) şi spesele de licitaţie; după aco­
pe împărţirea câştigurilor între membrii aceea-ce facem noi, pentru-ca să avem perirea acestora, se va acoperi gloaba
acelora. Pe viitor însă va trebui să facem nutreţe. Lâ livezi şi la fînaţe nu ne (mulcta, kârdij, Busze) şi paguba causată.
şi noi tot mai mult pentru partea a doua gândim decât atunci, când să apropie Plusul care ar mai prisosi eventual
a însoţirilor, adecă pentru partea morală. vremea coasei Colo cătră Sf. Petru dăm se va arăta în restimp de un an, com-
Va trebui deci, ca băncile şi însoţirile un ocol pe la livadie să vedem cum putat dela ziua comiterii pagubei ; în cas
noastre să mai voteze anumite procente stă iarba, este ea de coasă? Dacă pri­ contrar, jumătate din prisos rămâne co­
şi pentru bibliotecile poporale, apoi pen­ măvara sau vara erau secetoase, iarba munei, jumătate va incurge în cassa fon­
tru anumite cursuri de adulţi, pentru a rămas cam rară. » Doar’ mai dă Dzeu dului economic regnicolar.
prelegeri poporale ş, a., de oare-ce vre o ploaie să se indesească«, şi ne
Asemenea se va proceda şi cu vi­
partea cea mai mai mare a publicului, hotărîm să nu punem cosaşi până colo
tele aflate fără stăpân (»de bitangă*).
care are afaceri cu acele, până astăzi mai încolo. Iarba este însă bătrânicioasă,
încă nu e în curat cu scopul, ce-1 ur­ în unele părţi s’a şi uscat în picioare, §. 106. Uneltele (sculele) luate şi
măresc ele în mijlocul Iui. dar’ dacă ploâuă »otăveşte«. Când a inmanuate (predate) antistiei comunale
sosit vremea ej, cosim, uscăm iarba şi precum: instrumentele, zălogurile, le va
loan Georgescu ;
finul plouat-neplouat, Cum a dat Dzeu, luă antistea corn. sub îngrijirea sa, şi
îl punem bine pentru iarnă La fînaţele cel mult în restimp de patruzeci şi opt
Ţinerea şi îngrijirea vitelor.*) dela deal numai în postul Sf Mării de oare va îricunoştinţa despre aceasta
mergem şi ne ducem de-adreptul cu pe proprietarul lor şi pe păgubit, dacă
ştie cine sunt ei, şi pe acest din urmă
coasele, »căci oamenii au întrat în fî­
Alegerea şi ţinerea vitelor de pră­ naţe* şi noi trebue să cosim iarba aşa îl avisează, că dacă în restimp de opt
sită este uri lucru însemnat; un izvor cum e, căci »să slobod vitele«. zile nu-şi va cere despăgubirea, sculele
de bogăţie? Atât şi nimic mai mult, este totul (uneltele) luate în zălog se vor restitui
Pentru ca vita să fie frumoasă şi ce face ţăranul, pentru-ca să se îngri­ proprietariului lor.
de preţ nu este destul ca ea să se tragă jească de nutreţ pentru iarnă la vite. Dacă omul păgubit va cere in ter­
dintrun neatri bun, ci trebuie să fie şi In rîndul viitor vom urma că ce e min de opt zile despăgubire, atunci an­
bine hrănită şi îngrijită. In această pri­ de făcut în privinţa acestui rău. tistele comunal va face încercarea ca să
vinţă greşesc cei mai mulţi ţărani. Având se aplaneze; nu succede, atunci va lua
de obicei puţin şi rău nutreţ, ei cred în deposit o sumă statorită de antistele
că cu cât vitele vor mânca mai puţin LEGEA com. ca garanţă, eară uneltele zălogite
cu atât mai puţină cheltuială să face DESPRE ECONOMIA şi POLIŢIA de CÂMP le va restitui proprietariului lor. Aceasta
şi cu atât mai mult vor câştiga. dispoziţie a antistelui com. este nea-
Primăvara până nici nu s’a dus (Art. XII. din 1894.) pelabilă.
zăpada, până nici nu sa desgheţat pă­ Uneltele zălogite, dacă sunt distruc-
mântul, vitele să trimit la »păşune«. Iar (Continuare). tivere (se strică de sine) pot fi numai
toamna rămân la păşune până ce cade §. 104. Antistele comunal face dis­ decât prefăcute în bani (vândute.)
zăpada groasă, care acopere pământul. poziţii cu privire la ţinerea vitelor ce §. 107. Dacă păgubitul îri restimp
Şi dacă ne întrebăm, că au vitele ce i-s’au adus (predat) şi înVestimp de cel de opt zile nu-şi cere paguba, eară pro­
mâncă la păşune, dăm din umeri şi ne mult 48 de oare avizează pe stăpânul prietarul uneltelor zălogite nu se arată
zicem: apoi acasă încă n’au ce mânca. vitelor şi pe păgubit, dacă îi ştie cine (iveşte) în acest restimp, ori că el nu
O vită nutrită cu nutreţ puţin şi rău sunt ei, şi provoacă pe cel păgubit, ca în oferă altă garanţă, atunci uneltele zălo­
nu poate da înainte, fie ea din neam restimp de opt zile să se declare: dacă gite pot fi vândute.
cât de bun. Ea slăbeşte, nu poate Creşte cere desdaunarea ori ba? căci, în cas Din preţul uneltelor vândute se vor
şi tînjeşte, Dacă o astfel de vită are să contrar, vitele să vor trimite stăpâ­ acoperi în prima linie tacsa mânaciu-
tragă poveri, poate ea trage, dacă de nului lor. lui (a gornicului care aduce: uneltele) şi
abia îşi tîrăe oasele? Vaca ruptă de / Dacă cel păgubit şi-a format ce­ spesele avute cu licitaţia lor; după aco--
foame de unde să-şi umple ugerul, ca rerea de păgubire, atunci antistele co­ perirea acestora se va acoperi gloaba
munal va face încercare să aplaneze afa­ şi paguba cerută.
•) Cumpăraţi şi cetiţi «Ţinerea şi îngrij'rea vi­
cerea între păgubaş şi păgubit pe cale Banii cari ar rămânea eventual ca
telor de Eugen Brote, costă numai 12 creţari şi să
poate procura la toae librăriile. pacinică; dacă Insă asta nu succede, atunci prisos se vor inmanua proprietarului