Page 6 - Bunul_Econom_1906_05
P. 6
Pa*- 6 BUNUL ECONOM Nr. 5-
v M a tln e u l şc o la r dat de studen sunt: Ilie Brancu, Pavel Pomnoc, Ioan ţăranul era soldat, a iscăpat din primej
ţii gimnazuloi gr.-or. român din Braşov Pomuţ şi Avn-LŢn Popescu. Cadavrele lor I die cu pericolul1 vieţii sale pe împâra-
Duminecă după amiazi scrie » Gaz, Trans «. au dispărut îtt valuri. ■ tul, care atunci era numai prinţ şt că-
a întrunit în sala gimnazului un public ’ ' * pitan de companie (Pe împăratul era
număros şi distins, care a rămas prea Nou institut româneso de cre să’l trântească calul) In semn de mul-
satisfăcut de executarea programului. dit. In Ceica ),să înfiinţează o bancă ţămitâ împăratul l-a chemat pe ţăran
Înainte de toate trebue să aducem elo sub firma »Ceicana« cu capital social acum 25 ani la nuntă, ear acum îl
gii domnului G. Duna, profesor de mu de 100 000 cor. Noua bancă îşi începe cheamă la nunta de argint. Ţăranul sra
zică, sub a cărui conducere corul stu activitatea la 1 , Mai 1906. dus bucuros acum 25 ani la nunta îm
denţilor a cântat duioasa legendă a lui păratului şi acum încă va veni la nunta
Tschiaikoswsky şi două cântece popo Groaznioâ nefericire în bise de argint.
rale ale lui Vida(»Auzi valea« şi »Pâe«) rică. In ziua de «Intimpinarea Domnu *
cu adevărată măestrie. Acest din urmă I fu e x is tă mijloc mai bun de a-ţt
lui* (stretenia) la romano catolici, s’a în
cântec..la insistenţa publicului a trebuit tâmplat în biserica Aitlerchenfeld din câştiga sănătatea, ca crucea duplă electro
repetat. 4— Fanfara studenţilor compusă magnetică R. B. TI, 86967 şi sute de oameni
Viena o grpaznică catastrofă. Erau a-
din 21 persoane, sub conducerea d-lui îşi mulţumesc recâştigată sănătate şi doruj de
dunaţi cătră seară în biserică vre-o
Divorak, nea pus în uimire cu progre viaţă dlui Albert Miiller în Budapesta V., Va-
2000 persoane’ mai ales copii şi femei,
sul ce l’a realizat. Atât marşul româ cari veniseră să asculte predica preotu dâsz u. 42/G ceea ce dovedeşte şi următoa
nesc al lui Wist, cât şi Hora Sinaiei, lui Meszman. Predica era terminată, rele două scrisori de recunoştinţă.
şi mai ales prea drăgălaşul vals »Morir mai rămânea ea, preotul să dea bine I. D lui Albert Miiller in Budapesta. De-
sonando« a lui Estrada, au fost sincer cuvântarea. Deodată o fată, cuprinsă oare-ce crucea electro-magnetică R. B. Nr»
şi călduros aplaudate. «Hora Sinaiei* a 86867 mi-a ajutat foarte mult şi cu succes
de epilepsie, a început »să sbiere de du
iost bisată. — Ioan Săcareanu din cl, în contra astmei şi a reumatiztnului nu p- t
rere şi frică şi a căzut la pământ. Un
VII gimns. a declamat cu căldură «Ru om din apropiere, neştiind ce s’a în trece cu vederea să nu-ţi exprim cea mai
gămintea din urmă« a lui Coşbuc, ear tâmplat, a strigat: »Foc, foc!«. Mulţi sinceră multămită şi să recomand acest leac
Nic. Sculici tot din cl. VII. a predat în mea înspăimântată. Eatâ jalnica urmare tuturora cu căldură.
dialect bânăţănesc poezia »A1 mai tare a înfiorătoarei spaime: Un copil a ră Cu ştimă: Ibvram Kovacevici Dolu Tuzla»
om din lume« de Vlad Delamarina — II. D lui Albert Miiller, Bpesia. Fiica
mas mort cu capul spart, doi copii au
cu haz. Pe lângă directorul, profesorii mea a purtat crucea electro-rîlagnetică R. B»
fost răniţi aşa dd grav, încât să află pe
gimnazului şi fruntaşii societăţii române Nr. 86967 contra bătăi de inimă şi s’a în-
pragul morţii eac numărul celor răniţi
braşovene^ domni şi dame, matineul a mai uşor e de .pielste 40. Predicatorul sânătoşat, pentru ceea-ce îţi mulţămesc din
fost onorat şi prin prezenţa d-lui Fr. Meszman şi a â&fc7 toată truda să liniş inimă.
Hiemesch, primarul oraşului, care s’a Stimăfor: Ioan Leidl, Veşeţ.
tească rpulţimea,.r dar în zadar.
exprimat, că a r&mas surprins de ni . *
velul artistic al producţiunei. . Folosul merelor. Merele sunt
R a s s a g e r m a n ă numără în toată
un bun mijloc de a îmbunătăţi sănă
lumea după o 'statistică mai nouă peste
Cu 106 000 soldaţi mai pu tatea omului. Merele nu numai că da»
ţini. U,n oficer a socotit câţi soldaţi 94 de Milioane de suflete Iar cu aceia corpului un nutriment bun, ci ele sunt
cari să ţin de germani, cum sunt d. e.
are mai puţin armata noastră din cauză jidovii din Austrii şi, germania, numă şi o bună doftorie, pentrueă conţin a-
că legea recrutării nu s’a putut vota, cid fosforic mai mult ca ori-care alt
rul să urcă la 100 de milioane.
şi a ajuns la însemnatul număr de 106 fruct.
*
mii, adecă contingentul de recruţi ar fi Mai sănătos este de a mânca mere
43.889 inşi, recruţii honvezilor 12.500, Cu balonul la polul nordic. înainte de tulcare, de oarece: 1) au o
la d altă 56 389- Dar mai lipsesc şi Poate îşi mai aduc aminte cetitorii de înrâurire bună asupra creerilor ;■ 2) uşu
reserviştii de întregire (Ersatzreservisten) încercarea îndrăzneaţă a lui Andree de rarea ficatul; 3) aduce omului un somn
a ajunge cu ajutorul balonului la polul
căci se asentează deodată cu recruţii. uşor şi liniştit - 4) scoate mirosul urât
nordic, unde încă* n’a ajuns pui de om.
De aceştia sunt 50.000 .inşi, deci la al gurei care vine din pricina dinţilor
Andree a plătit .cu: viaţa încercarea lui,
oaltâ cu ceialalţi dau suma de 106 389 stricaţi; 5) adună acreala de prisos
de soldaţi. căci au trecut de atunci 10 ani şi ni a stomacului: 6) linişteşte durerile trân-
* mic nu sa mai auzit de urma lui. Acum jitor; 7) ajută la activitatea rinichilor-
Curs de limba română pen din nou vreau nişte americani să facă 8) împiedecă formarea pietrelor în sto
tru oficianţi străini. Alexandru Joa- încercarea aceasta. Balonul care are să mac; 9) ajută mistuirea şi 10) e ui»
servească expediţia cea noauă s’a co
novich, viceşpariul comitatului Timiş, a bun leac împotriva durerii de gât.
mandat la Paris, şi construirea lui să
luat hotărârea să deschidă în Timişoara *
face sub supraveghierea aeronatului
un curs de limba română pentru ofi E s te f ă r ă p â re c h e crucea duplă-
Santos Dumont. Balonul va lua cu sine
cianţii comitatensi, cari nu ştiu româ electro-magnetică R. B. No. 76967 aflată de
pe lângă irrjloacele de trai şi sănii, cîni,
neşte. Cursul s’a si deschis şi iau parte dl Miiller Albert Budapest V.. Vadâsz-u. 42/G.
la el vre o 40 oficianţi. Profesor este motoare etc. Călătoria o va face 5 inşi căci nu numai omoară durerile cele mai mari,
dl Al. M-huţă. în luna Iulie anu acesta. ci are influinţa binefăcătoare asupra organiz-
* mului pentru că împedecă ori ce boală în în
• In valurile Murâşului. O groaz Ţăran chemat la lnpăratnl ceputul ei. Intre altele e leac bun contra slă
nică nefericire s’a întâmplat deunăzi în la nuntă. împăratul şt împărăteasa biciunii şi a tremurului după cum dovedeşte
hotarul comunei Căpâlnaş din comita Germaniei îşi sărbeazâ, peste câteva zile, acesta Ioşif Werner din Nasic în Slavonia
tul nostru. Mai mulţi oameni spărgiau nunta de argint, adecă ziua în care într’o scrisoare adresată dlui Mtiller Albert.
ghiaţâ pe Murâş, ca să o ducă la o s’au împlinit 25 ani de când s’au cu
A apărut nuvela «Năvăliri Barbare* de
fabrică de bere. Deodată o tablă mare nunat. împăratul a chemat la serbare şi
Lucian Bolcaş în inst. tipografic şi de edi
de ghiaţâ s’a rupt fără de veste şi pa pe un ţăran din Kansas (America) Şte
tură «Luceafărul* Budapesta. Să poate pro
tru muncitori români au căzut în Mu- fan Hesse trimiţindu-î bani de drum ca cura dela autor cu preţul de 1 cor. şi porto-
răş şi s’au înecat Numele celor 4 mun să poată veni. Pretinia între împăratul 10 bani din Budapesta VII. Izabellaj6r nr. S
citori, cari şi-au aflat mortea in valuri, Wilhelm şi ţăranul Hesse e veche. Când * '
