Page 1 - Bunul_Econom_1906_06

Anal VII. Orăştie (Szăszvâros), 17 Februarie n. 1906. Nr. 6

REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU

ORGAN AL: „Reanlnnii Economice din Orăştie" şi „Benninnii române de agricultură din coiilatnl Sibiinlni"

A B O N A M E N T E : AP A R E: I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fi.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a te
Pentru R o m â n i a şi străinătate 10 lei pe an. În flecare Duminecă. Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înaini

de coroane, închipuiţi vă un bujbr de
Păstraţi portal naţional. care ea nu le poate pregăti sau nu să opregu, cătrânţa.
ţin de mână, furca şi războiul ei. E fată, care cu mâna ei ş’a făcut cămaşa,
măiestrit, ba e chiar de râs portul a-
cela, care de un tîmp încoace predomi- Ce gândiţi care vă place mai

E adevărat, că nu haina face pe neazâ la ţărancele noastre. mult? Fără îndoială că cea din urmă,
om, dar totaşa e adevărat şi aceia, că Pe lângă toate acestea e şi scump, pentrucă aceasta ’ş "rată harmcia, ui-
haina ’i strică pe om. încât la mulţi le pune sărăcia după cap băcia şi măestria mânilor, până când
Noi românii suntem lăudaţi în pri­ şi nici nu e portul nostru acela pen- ceialaltă samănă cu fata, care ’ş mân-
vinţa portului. Călători de neam străin, tru-că e schimonosit şi corcit. Fiţi cu geşte obrazul cu rumenele.
cari au umblat prin ţările noastre, şi au băgare de seamă fraţilor ţărani cu Pentru-ce -oare fraţilor ţărani domni
venit în atingere cu ţăranii noştri, au scris ocaziunea unei petreceri, dumineci ori noştri cei mari, cari au bani berechet
cu multă însufleţire, în cuvinte de laudă târg, când ţărancele noastre să adună, nn’ş împodobesc casele lor cu marfă
despre frumoasele însuşiri a-le ţăranului cât sunt ele de frumoase. Şi gân­ din boltă si fabrică, cum sunt perdelele,
român, la laudat străduinţa, iubirea de diţi Dvoastră fraţilor, că cine are nu­ măsâriţele, lepedeele etc. ? Pentrucă lu­
muncă, vitejia, simţul de dreptate, des­ mai puţină minte să uiţâ după portul crul făcut cu mâna nu are păreche, el
toinicia şi isteţimea. cutarei fete care are pfe ea trei câtrânţă e cel mai frumos cel mai scump şi va fi
Ia lăudat, frumoaaa’i limbă, doină, fabricate în Viefra şi chischlneu de mă- totdeauna, şi pe lângă acela e original
joc şi port. Putem deci fl făloşi cu tasă, care ti bate eîlcâiele, făcut iară şi românesc. Urmează deci, că lucrul
ce ştiu eu In Lemberg de mână întrucât priveşte portul naţio­
portul nostru naţional, cu care nu nu:
mai putem sta .alăture* cu ţăranii altor Ba am ajute paitâ-âcolo. de şl nal. şi .împodobirea caselor noastre nu
popoarâ, ci hotărât că îi şi întrecem frumoasele cusături, ^airi jo adevăr ca­ numai câ e mai ieftin în producere, ei
In privinţa aceasta. racterizaţi portul nostru, Să fabrică prin e mai frumos mai preţios şi cu mult
Portul nostru naţioat atunci e fru­ străinătate. O fată ca aceia care are mai trainic decât sdrenţeie fabricate.
mos, când e original. Original e atunci, pe ea preţu de 2— 3 sute coroane Păstrarea portului naţional deci ne
când ţăranca noastră, însuşi cu dibacea în mătăsuri,' nu numai că nu e frumoasă, aduce şi un foldi bănesc.
ei mână ’ş ţese cătrânţele, opregele,cu (fie ea cât de frumoasă altcum) ci e de Schimonosind portul naţional, mai
mâna ei meşteră ’şi coasă cusăturile; râsul târguiţii, de batjocura şi cofnedia toate vestmintele trebue să le cumpă­
cu un cuvânt, ce e j>e eă să fie făcute oamenilor. răm din şatra străinului şi pe lângă
de mână ei, mârgiriândusă a cumpăra Pe lângă o astfel de maimuţă în- banii perduţî în felul acesta, răpim ce­
numai chiar lucrurile cele mai de lipsă, podobitâ cu mătăsuri dfe zeci şi sute lor ce muncesc în economia casei prile-
- ^ F O l Ţ A 1^- ăştia la gazdă acolo, ăştia să-’i las lor, apoi — Hăi, hăi Nastasie, greu lucru îi ăsta

pe cărţi — nu-’s. şi ce crezi, că ne-or ţinea ei pe noi la bă­
— Că pe Simean 11 poţi lăsa, el va trâneţe? Gândeşte-te numai de îţi agoniseşte
Bucurie şi Întristare. mai aştepta, până vom vinde porcul la tîrg. pe atunci sâ ăi, că vai de acela, care să râ*
Nu-’l mult până atunci, numai trei săptămâni. zimă pe ajutorul copiilor.
— $tii ce Nâstăsife, să ne înţelegem, noi — intre copii şi copii îi deschilinire,
Leleii Nâstâsle scotiea păriea din cup­ ca oamenii.. Da oare să lăsăm pe Vasilica ăi mei şutit copii buni şt. cuminţi, eu am
tor, badea Giigor . îşi număra banii la masâ. ăciSă, doi ide-odată la piin sărac e prea mult, mare nădejde în ei.
Din c&nd In când Slobozea fumuri groase din — Nu Gligore, odată cu capul nu, voiu —> Bine, bine. Da ce să facem acum ?
j»iţ>ă şi clătină din căp. lucra zi Şţ noapte sa te câştig cât ie trebiie, Cum să ieşim CU băaii ?
— Nu ese. Da-v’aş focului băni, să vă dar’ lă şcoală tot lr duc. Doar’ şt»i ce a zis — Ţi-am spus cum. Simeon va mai
Li- .■ i-i ‘ tî i.. ,4.*- V
dau, mei cum na pot eşi la capăt. Ăştia pen* dorianul părinte şi învăţătorul, câ din copii aştepta până la tîrg,, şi cu banii aceia li-'i
tru căruţă lui Simion, ăştia lâ gazdă acolo, ăştia să vor alege oameni mari şi înţelepţi, cumpăra părţi la copii.
ăştia şă ii las, for, — ş'apoi -— apoi pe cărţi cft-’s cuminţi dragii mei de copii. — Voiu vorbi cu Simoon, sâ vedem,
Bu-'s. Gricte .zilie* : — Bine bine, iţi eu aş vrea, da vezi eî a zis că are lipsă de bani.
— Tu ^astaste, auzi, vin’ încoace, hâid <ck nu poţi, nu te lasăj sărăcia, şi hăi, măre — Are lipsa naibii* doar' alaltăieri»
sa vedem cum să eşim la capăt, să ne so- doamnă e sărăcia unde să pune. vlndut viţeaua cea de doi ani, are bani de­
-fiâvj.
cotim. — Ştii ce Gligore, «e-â ajuta Dumne­ stui acum.
Lelea Nastasia îşi râztma cea din urmi zeu, să ne punein numai nădejdea {n E!,.ij’a- — Da ştii ce om sucit e el. Greu s'a
ţin e de pŞreteie yetrii. poi ce bucurie a. fi aceea, când vom fi bă- învoi. t
’-t Ă** i - 1*1 . -ţ i Şi^-4r i' i * fi» •& .. ! ■% ASs»A- * *"• . i
— D'apoi ştie Dzeu, -p. să vedem. trâm şi ii'a trebui să lacrăitv ne-oin odicbal , — Dute acum odată, nu mai sta, di-
-mim»»*#. r* ** iff
— Uite aci, ăştia pe căruţ! iui Simeon, oasele acesta trudite pe perini moi. mineaţă pe la căutători trşbue să plecaţi şt