Page 3 - Bunul_Econom_1906_06

Nr. 6 B U N U L ECONOM Pag. 3

unde stă apa baltă -sau unde din lipsa Trebue să eşitn într’un chip oare­ Numai din sămânţă bine coaptă»
scurgerii pământul este butuc de apă; care din acest vârtegi primejdios! sănătoasă şi proaspătă să poate naşte
acolo unde cresc râch ţe şi spini— nu Omul iea învăţături unul dela al­ o plantă puternică, care e vrednică să
poate să crească iarbă tul. Şi alţi oameni vor fi ajuns ca noi producă şi o recoaltă bogată; sămânţele
.Noi păcătuim dară împotriva bine­ în năcazuri. Să vedem ce şi cum au zbârcite, necoapte, ploate, mucegăite şi
lui nostru, dacă din puţinul loc ce’l a- făcut acei oameni ca să scape din în- prin urma-e stricate, mici în bob etc.
vem ne mai lipsim de oparte sau de vârtitura vârtegiului, în care au ajuns, produc plante slabe şi o recoltă slabă.
întregul, fiindcă ni greu al curâţi de neavând nici vite, nici nutreţuri, nici Condiţia de căpetenie a sâmânţei
muşinoaie, de bălţi de răchite şi de gunoaie ? . este să aibă facultatea germinativă, sau
spini. Aceşti oameni şi-au ajutat astfel, puterea de a încolţi. O sămânţă pusă
Dară voim să avem nutreţ mai că au sămănat nutreţuri in arături, După în condiţiuni bune de germinat, dacă
mult, să mergem mai des pe la livezi un şir de ani aceşti oameni au acum nu- nu încolţeşte, trebue înlăturată ca nefiind
şi să curăţim tot ce ar putea să înpe- treţe destule, bune şi ieftine, au vite bună pentru sămănat.
dece creşterea ierburilor! multe şi frumoase, şi au o moşie îngri­ Facultatea germinativă a unei să-
jită şi bine gunoită. mânţe este foarte mult influenţată dacă
Dară şi locul bun şi curăţit, dela recolta s’a făcut mai timpuriu ca coa­
o vreme sărăceşte. Fie sacul cât de Şi dacă alţi oameni au făcut aşa cerea semânţelor. O sămânţă recoltată
mare şi cât de plin, dacă tot iai ajungi adecă au samănat nutreţuri în arături înainte de a se coace în deajuns, să
la fund. Trebue să ducem din când în şi acestor oameni, precum ştim, le merge zbârceşte şi ca atare şi materiile de
când şi gunoi pe livezi. bine, pentruce n’am putea face şi noi
asemenea ? reservă din ea sunt insuficiente pentru
Treabă mare n’ar fi a duce pe li­ a putea nutri în deajuns noua plantă,
vezi gunoi cât de mult, căci livezile sunt Suntem noi osâhdiţi să ne învâr­ care numai bolnăvicioasă va fi în toată
aproape de sat şi iarna n’avem nici un tim în cerc şi să ne aruncăm în braţele viata ei.
i
lucru cu vitele. Insă, şi aici dăm de un sărăciei? Puterea de încolţire a semânţelor
nou năcaz, de o pedecă şi încă de o Nimenea nu să va şti să numească mai depinde şi de vechimea ei. Unele
mare pedecă, 1— nu prea avem gunoi. o pedecă, care ne-ar putea opri să să- sămânţe perd această putere mai curând,
mănăm şi noi nutreţuri în arături. Să
Puţinul gunoi ce’] avem trebue sâ’l altele mai târziu. Aşa sămânţa de se­
ducem pe arături, căci altcum nu să fac o şi facem şi să o facem cu un ceas cară să nu fie mai veche de un an,
bucatele. Dacă am ţinea vile multe mai curând. căci resultatele nu pot fi satisfăcătoare ;
leam ţinea în grajd, am avea mult Ce fel de nutreţuri să samănă în altele ca grâul, porumbul etc. dacă au
gunoi. Va să zică ne întoarcem iar la ! arături, .vom vedea în numărul viitor. fost bine păstrate, le putem sâmăna chiar
vorba ceea: vite multe nu putem ţinea, şi dnpă doi ani. Sămânţele uleioase,
că navem nutreţ, iar să le ţinem în cum sunt cele de rapiţă, pierd toarte
grajd e cu prea mare cheltueală, şi nu- • A ^ r i c u l t i a r ă . repede facultatea germinativă, căci m ai
treţe multe mi. putem face, că ne lip­ teriile grase ce ele conţin să alterează
seşte gunoiul! uşor, şi de aceea e bine a le sâmăna
Alegerea sămînţei de sămănat.
Şi tocmai acest cerc, în care ne în anul recoaltei lor.
aflăm şi ne învârtim, este peirea noas­ Pe lângă îngrijirile ce trebuesc ob­ Păstratul sămânţei în şure şi în
tră. împotriva voinţei noastre şi fără ca servate la pregătirea terenului de să­ hambare îneăeste de observat. Intr’unloc *
să ne putem da seamă, vârtegiul acesta mănat şi însăşi operaţiunea semănatului, înăbuşit şi umed semânţele mucezesc,
ne mână pe încetul şi pe nesimţite la atenţiunea unui bun agronom trebue sâ strică căci ciupercile părăsite gă­
stoarcerea, sleirea moşiei noastre, şi prin îndreptată încă şi mai mult asupra se- sesc un mediu favorabil desvoltărei
aceasta la scăpătarea neamului de vite, mânţei, căci de bunătatea ei atârnă în lor, cum e mâlura care dă grâului un
şi în urma urmelor la sărăcie. mare parte şi succesul recoltei viitoare. miros neplăcut, pătrunzător; astfel de

— Pus-am pus, lasă că ştiu eu. — Că aşa aşa, da vezi că eu . . . eu — Să plecăm odată bade Gligore, că
Era târziu când s’a dat odihnei lelea numai pe ei îi am şi . . . . ei să mă lase. acuşi e ziuă bine şi calea îi lungă.
Nastasia, căci după ce ş’au culcat toţi în ca­ Grijîţi-vă dragii mamii, nu vă certaţi, , . , Badea Gligor îşi umplu pipa, îi dădu
să, ea mai avea una şi alta de pus în desagi fiţi buni, c’apoi vă trimit ceva frumos, preste foc şi şi făcându-şi cruce, zise Doamne ajută.
— ca să nu ştie Gligor. o săptămână, când merge cărăuşul la oraş. Să urcă apoi în căruţă.
. . . . Fiţii voi buni, puii mamii şi învăţaţi Lelea Nastasie îşi mai săruta odată copii
Încă nici nu să revărsa de ziuă, când
să nu vă bată învăţătorul. şi căruţa să porni încet.
umbla lelea Nastasie prin 'casă să mai vază — Fiţi buni dragii mamii, — strigă ee
de câte ceva. îşi scula apoi băieţii, îi Spăla, Băieţii cu toate că abia aşteptau ziua după căruţă — în desagi v’a pus mama plă­
îi peptena şi îi îmbrăca cu câmăşuţe curăte. plecării, să meargă la oraş, ţot s’au scoală, la cinte, mere şi nuci, fiţi numai buni.
înduioşat şi ei şi au început a plânge.
Intre aceste şi badea Gligor îşi isprăvi Badea Gligor să uita înapoi şi slobo­
trebile lui. — Dta când vii la noi mamă?
zind un fum gros din pipă clătină earăş
— Mamă, e aici badea Simeon cu că­ -— D’apoi ştie Dumnezeu dragii mamii
din cap.
ruţa. poate să m erg la târg. Să fim numai în pace,
Lelea Nastasie stătu încă pe pragul ca­
— Bine, dragii mamii, bine. n’aveţi grije. Fiţi voi numai buni. sei cu şurţul la gură, pănă trecu căruţa dea­
După ce au aşezat tot în căruţă, aşeza Badea Gligor încă eşi din casă, îşi Căuta lul şi încet cu încetul dispăru, lacrimile îi
şi copii. încă odată şerpai iul de sunt toate în rân- curgeau şiroaie pe faţă în jos.
— O dragii mamii bujoraşi, vă duceţi dueală şi zise: Măi <ja s'âbe câtane va avea Mai oftă odată adânc din inimă şi în­
acum, mă... mă lăsaţi, doamne, doamne de împăratul din voi, feciori să plânge-ţi, gân tră în casă.
ce şi trebue să fie asta asa, —- şi începu a deam numai muierile ştiu plânge. h o ra .
plânge. \ ■— Dute, dute — zise lelea Nastasie pri-
Apoi lasă cumătră Nastasie nu mai vindu-1 mânioasă — ce ştii tu, tu n’ai mers
plânge, Căci doar aşa să fac oamenii învăţaţi la şcoli, te-a crescut mumăta tot în poală,
pe la scoli. dar ei sărăcuţii să duc . . . să duc în străini.