Page 3 - Bunul_Econom_1906_06
P. 3

Nr.  6                                             B U N U L  ECONOM                                                   Pag.  3


      unde  stă  apa  baltă  -sau  unde  din  lipsa    Trebue  să  eşitn  într’un  chip  oare­    Numai  din  sămânţă  bine  coaptă»
      scurgerii  pământul  este  butuc  de  apă;  care  din  acest  vârtegi  primejdios!     sănătoasă  şi  proaspătă  să  poate  naşte
      acolo  unde  cresc  râch ţe  şi  spini—  nu      Omul  iea  învăţături  unul  dela  al­  o  plantă  puternică,  care  e  vrednică  să
      poate  să  crească  iarbă                   tul.  Şi  alţi  oameni  vor  fi  ajuns  ca  noi   producă  şi  o  recoaltă  bogată;  sămânţele
          .Noi  păcătuim  dară  împotriva  bine­  în  năcazuri.  Să  vedem  ce  şi  cum  au   zbârcite,  necoapte,  ploate,  mucegăite  şi
      lui  nostru,  dacă  din  puţinul  loc  ce’l  a-   făcut  acei  oameni  ca  să  scape  din  în-   prin  urma-e  stricate,  mici  în  bob  etc.
      vem  ne  mai  lipsim  de  oparte  sau  de   vârtitura  vârtegiului,  în  care  au  ajuns,   produc  plante  slabe  şi  o  recoltă  slabă.
      întregul,  fiindcă  ni  greu  al  curâţi  de   neavând  nici  vite,  nici  nutreţuri,  nici   Condiţia  de  căpetenie  a  sâmânţei
      muşinoaie,  de  bălţi  de  răchite  şi  de   gunoaie ?                .                este  să  aibă  facultatea  germinativă, sau
      spini.                                           Aceşti  oameni  şi-au  ajutat  astfel,   puterea  de  a  încolţi.  O  sămânţă  pusă
           Dară  voim  să  avem  nutreţ  mai      că  au  sămănat  nutreţuri  in arături,  După   în  condiţiuni  bune  de  germinat,  dacă
      mult,  să  mergem  mai  des  pe  la  livezi   un  şir  de  ani  aceşti oameni  au acum nu-   nu  încolţeşte,  trebue înlăturată  ca  nefiind
      şi  să  curăţim  tot  ce  ar  putea  să  înpe-   treţe  destule,  bune  şi  ieftine,  au  vite   bună  pentru  sămănat.
      dece  creşterea  ierburilor!               multe  şi  frumoase,  şi  au  o  moşie  îngri­   Facultatea  germinativă  a  unei  să-
                                                 jită  şi  bine  gunoită.                    mânţe  este  foarte  mult  influenţată  dacă
           Dară  şi  locul  bun  şi  curăţit,  dela                                          recolta  s’a  făcut  mai  timpuriu  ca  coa­
      o  vreme  sărăceşte.  Fie  sacul  cât  de        Şi  dacă  alţi  oameni  au  făcut  aşa   cerea  semânţelor.  O  sămânţă  recoltată
      mare  şi  cât  de  plin,  dacă  tot iai ajungi   adecă  au  samănat  nutreţuri  în  arături   înainte  de  a  se  coace  în  deajuns,  să
      la  fund.  Trebue  să  ducem  din  când  în   şi  acestor  oameni, precum  ştim, le merge   zbârceşte  şi  ca  atare  şi  materiile  de
      când  şi  gunoi  pe  livezi.               bine,  pentruce  n’am  putea  face  şi  noi
                                                 asemenea ?                                  reservă  din  ea  sunt  insuficiente  pentru
           Treabă  mare  n’ar  fi  a  duce  pe  li­                                          a  putea  nutri  în  deajuns  noua  plantă,
      vezi  gunoi  cât  de  mult,  căci  livezile sunt   Suntem  noi  osâhdiţi  să  ne  învâr­  care  numai  bolnăvicioasă  va  fi  în  toată
      aproape  de  sat  şi  iarna  n’avem  nici un   tim  în  cerc  şi  să  ne  aruncăm  în  braţele   viata  ei.
                                                                                                i
     lucru  cu  vitele.  Insă,  şi  aici  dăm de un   sărăciei?                                   Puterea  de  încolţire  a  semânţelor
     nou  năcaz,  de  o  pedecă  şi  încă  de  o      Nimenea  nu  să  va  şti  să  numească   mai  depinde  şi  de  vechimea  ei.  Unele
     mare  pedecă,  1—  nu  prea  avem  gunoi.   o  pedecă,  care  ne-ar  putea  opri  să  să-   sămânţe  perd  această  putere  mai curând,
                                                 mănăm  şi  noi  nutreţuri  în  arături.  Să
           Puţinul  gunoi  ce’]  avem  trebue  sâ’l                                          altele  mai  târziu.  Aşa  sămânţa  de  se­
     ducem  pe  arături, căci  altcum  nu  să  fac   o  şi  facem  şi  să  o  facem  cu  un  ceas   cară  să  nu  fie  mai  veche  de  un  an,
     bucatele.  Dacă  am  ţinea  vile  multe     mai  curând.                               căci  resultatele  nu  pot  fi  satisfăcătoare ;
     leam  ţinea  în  grajd,  am  avea  mult          Ce  fel  de  nutreţuri  să  samănă  în   altele  ca  grâul,  porumbul  etc.  dacă  au
     gunoi.  Va  să  zică  ne  întoarcem  iar  la  !  arături,  .vom  vedea  în  numărul  viitor.  fost bine păstrate,  le  putem  sâmăna  chiar
     vorba  ceea:  vite  multe  nu  putem  ţinea,                                           şi  dnpă  doi  ani.  Sămânţele  uleioase,
     că  navem  nutreţ,  iar  să  le  ţinem  în                                              cum  sunt  cele  de  rapiţă,  pierd  toarte
     grajd  e  cu  prea  mare  cheltueală,  şi nu-        • A ^ r i c u l t i a r ă .        repede  facultatea  germinativă,  căci  m ai
     treţe  multe  mi. putem  face,  că  ne  lip­                                           teriile  grase  ce  ele  conţin  să  alterează
     seşte  gunoiul!                                                                        uşor,  şi  de  aceea  e  bine  a  le  sâmăna
                                                  Alegerea  sămînţei de sămănat.
          Şi  tocmai  acest  cerc,  în  care  ne                                            în  anul  recoaltei  lor.
     aflăm  şi  ne  învârtim,  este  peirea  noas­    Pe  lângă  îngrijirile  ce  trebuesc  ob­  Păstratul  sămânţei  în  şure  şi  în
     tră.  împotriva  voinţei  noastre  şi  fără ca   servate  la  pregătirea  terenului  de  să­  hambare  îneăeste  de  observat.  Intr’unloc  *
     să  ne  putem  da  seamă,  vârtegiul  acesta   mănat  şi  însăşi operaţiunea  semănatului,   înăbuşit  şi  umed  semânţele  mucezesc,
     ne  mână  pe  încetul  şi  pe  nesimţite  la   atenţiunea  unui  bun  agronom  trebue   sâ  strică  căci  ciupercile  părăsite  gă­
     stoarcerea,  sleirea  moşiei  noastre, şi  prin  îndreptată  încă  şi  mai  mult  asupra  se-   sesc  un  mediu   favorabil  desvoltărei
     aceasta  la  scăpătarea  neamului  de  vite,   mânţei,  căci  de  bunătatea  ei  atârnă  în   lor,  cum  e  mâlura  care  dă  grâului  un
     şi  în  urma  urmelor  la  sărăcie.         mare  parte  şi  succesul  recoltei  viitoare.  miros  neplăcut,  pătrunzător;  astfel  de

          —  Pus-am  pus,  lasă  că  ştiu  eu.        —  Că  aşa  aşa,  da  vezi  că  eu  . . .   eu   —  Să  plecăm  odată  bade  Gligore,  că
          Era  târziu  când  s’a  dat  odihnei  lelea   numai  pe  ei  îi  am  şi  . . .   .  ei  să  mă  lase.   acuşi  e  ziuă  bine  şi  calea  îi  lungă.
     Nastasia,  căci  după  ce  ş’au  culcat  toţi  în ca­  Grijîţi-vă  dragii  mamii,  nu  vă  certaţi,  ,  .  ,   Badea  Gligor  îşi  umplu  pipa,  îi  dădu
     să,  ea  mai  avea  una  şi  alta  de  pus în desagi   fiţi  buni,  c’apoi  vă  trimit  ceva  frumos, preste   foc şi  şi făcându-şi  cruce,  zise  Doamne  ajută.
    —   ca  să  nu  ştie  Gligor.                o  săptămână,  când  merge  cărăuşul  la  oraş.   Să  urcă  apoi  în  căruţă.
                                                 . . . .   Fiţii  voi  buni,  puii  mamii  şi  învăţaţi   Lelea  Nastasie  îşi mai săruta odată copii
          Încă  nici  nu  să  revărsa  de  ziuă,  când
                                                 să  nu  vă  bată  învăţătorul.             şi  căruţa  să  porni  încet.
    umbla  lelea  Nastasie  prin 'casă  să  mai  vază                                            —  Fiţi  buni  dragii  mamii,  —  strigă  ee
     de  câte  ceva.  îşi  scula  apoi  băieţii,  îi  Spăla,   Băieţii  cu  toate  că  abia  aşteptau  ziua   după  căruţă  —  în  desagi  v’a  pus  mama plă­
    îi  peptena  şi  îi  îmbrăca  cu  câmăşuţe  curăte.  plecării,  să  meargă  la  oraş, ţot s’au  scoală, la   cinte,  mere  şi  nuci,  fiţi  numai  buni.
                                                înduioşat  şi  ei  şi  au  început  a  plânge.
          Intre  aceste  şi  badea  Gligor  îşi  isprăvi                                         Badea  Gligor  să  uita  înapoi  şi  slobo­
    trebile  lui.                                    —  Dta  când  vii  la  noi  mamă?
                                                                                            zind  un  fum  gros  din  pipă  clătină  earăş
          —  Mamă,  e  aici  badea  Simeon  cu  că­  -—  D’apoi  ştie  Dumnezeu  dragii  mamii
                                                                                            din  cap.
    ruţa.                                       poate  să  m erg  la  târg.  Să  fim  numai în pace,
                                                                                                 Lelea  Nastasie  stătu  încă  pe  pragul  ca­
         —  Bine,  dragii  mamii,  bine.         n’aveţi  grije.  Fiţi  voi  numai  buni.   sei  cu  şurţul  la  gură,  pănă  trecu  căruţa  dea­
          După  ce  au  aşezat  tot  în  căruţă,  aşeza   Badea  Gligor  încă  eşi  din casă, îşi Căuta   lul  şi  încet  cu  încetul  dispăru,  lacrimile  îi
    şi  copii.                                  încă  odată  şerpai iul  de  sunt  toate  în  rân-   curgeau  şiroaie  pe  faţă  în  jos.
         —  O  dragii  mamii  bujoraşi,  vă  duceţi  dueală  şi  zise:  Măi  <ja  s'âbe  câtane  va  avea   Mai  oftă  odată  adânc  din  inimă  şi  în­
    acum,  mă...  mă  lăsaţi,  doamne,  doamne  de   împăratul  din  voi,  feciori  să  plânge-ţi,  gân   tră  în  casă.
    ce  şi  trebue  să  fie  asta  asa,  —-  şi  începu  a   deam  numai  muierile  ştiu  plânge.                            h o ra .
    plânge.                        \                 ■— Dute, dute — zise lelea  Nastasie  pri-
         Apoi  lasă  cumătră  Nastasie  nu  mai   vindu-1  mânioasă  —  ce  ştii  tu,  tu  n’ai  mers
    plânge,  Căci  doar  aşa  să  fac  oamenii învăţaţi   la  şcoli,  te-a  crescut  mumăta  tot  în  poală,
    pe  la  scoli.                              dar  ei  sărăcuţii  să  duc  .  .  .  să  duc în străini.
   1   2   3   4   5   6   7   8