Page 4 - Bunul_Econom_1906_06
P. 4
P»g. 4 B U N U L ECONOM Nr. 6
sămânţe şi-au alterat puterea germina Dacă însă* pascul (pasterea) s’a în Ungaria. Dacă venitul acestor arânzise
tivă şi deci trebue înlăturate dela să- tâmplat pe livezi' reşpective pe holde poate face accesibil micilor economi,
mănat. Adăpostul sămânţelor să fi ridi sămănate sau cu răsad, ori pe fânaţe deja ar fi un progres însemnat. Până
cat cel puţin la un metru dela suprafaţa pe doime ridicate spre apărare în con acum proprietarii se nizuiau a-şi exa-
pământului, cu străşini lungi şi într’un tra exundărilor ori pe ,scocuri (lăptucă rânda moşiile la cât mai puţini arân-
loc uscat şi bine ventilat O curăţenie canaluri), atunci gloaba de sus) se com- daşi, fiind aceasta înpreunatâ cu mai
exemplară încă să impune, căci numai pută îndoită; ear dacă paguba s’a în puţină osteneală şi oferindu-li se din
aşa să înlătură insectele, ca gărgăriţa, tâmplat pe timpul aproape de seceriş partea acestora garanţii materiale mai
a cărei efect e cunoscut de toţi. Să- ori în grădină, în scoalele de pomi ori mari decât din partea arândaşilor mici.
mânţei se mai cere şi o coloare şi un în vii, sau peste tot: în timp de noapte Cu ajutorul «însoţirilor pentru exa-
luciu al ei propriu, pe cari agricultorii atunci gloaba să ia întreită (de 3 ori). rîndarea pământurilor** vor fi puse în
practici trebue să o cunoască dela §. 111 Tacsa mânaciului (a acelui consonanţă interesele până acum opuse
prima vedere. ale micilor economi şi marilor proprie
ce aduce vitele) este : pentru câte un
Nimic nu ne poate înşela asupra cap de cal sau de porc, câte patruzeci tari şi să concentrează mijloacele mo
puterei de îneolţire a unei sămânţe, dacă de bani; pentru câte un cap de vită deste ale celor dintâiu, într’un întreg
facem noi înşine încercări dovedind pu cornută, de mula măgar, şi captă, câte mai pnternic, capace a oferi proprieta
terea vieţii ei. Micul ca şi marele agri douăzeci de bani; pentru câte un cap rului aceleaş garanţii ca şi arândaşii mari
cultor german nici-odatâ nu va sărhăna de altfel de vite economice, câte zece de până acum, de cari se vor distinge
o sămânţă până ce n'a constatat sănă bani. Pentru mânarea (aducerea) vite- în activitatea lor, prin faptul că nu ur
tatea ei. Lucrul e simplu de tot şi pen telor în timp de noapte, tacsa este în măresc scopuri speculative şi de câştig.
tru acest scop să ia şi o farfurie pe doită (duplă). Se află chiar şi între partizanii
care o umplem de două degete cu Dacă se mână (aduce) o turmă de asQciaţiunilor unii cari dubitează, eă no-
nisip şi in care pune o sută de boabe vite mai mare ca de douăzeci de ca uele însoţiri vor putea prospera. Greu
din sămânţa aleasă pentru sămănat. tăţile de învins, sunt ce este drept multe
pete, atunci tacsa mânaciului se ia nu
Nisipul trebue ţinut umed şi acoperit pentru-că şi exarândarea, ca şi ori-ce
mai până la douăzeci de capete întreagă,
cu o bucată de sticlă, ca apa să nu ear după capetele cari petrec numărul altă întreprindere, poate fi problematică.
evaporeze prea repede, dar’ nici can Dar în fine nu este împreunată cu ri-
20, numai pe câte jumătate.
titatea de apă să îl acopere căci atunci zic şi acordarea de credit şi oare aso-
Aceste tacse compet mânaciul (ce
oxigenul aerul nu poate străbate la lui ce a adus vitele), earâ plătirea lor ciaţiunile de conzum nu trebuie şi.ele
boabe şi nici încolţirea nu va avea loc. să ţină seamă de eventualităţi nefavo
apasă solidar pe proprietarii vitelor
Farfuria o punem într’un loc întunecos aduse de cumva vitele au mai mulţi rabile? Şi totuşi cea mai mare parte
şi o observăm din timp în timp. La a acestor însoţiri prosperează şi există
proprietari. (Va urma)
temperatura obişnuită setnenţele încep ceeace justifică supoziţia, că pe lângă
curând să încolţască aşa că după zece o organizaţie bună şi conducere onestă
zile ne putem da seamă de procentul Ştiri de tot felul. vor putea să existe şi prospereze şi
de îneolţire după care ne orientăm şi «Inşoţirlle pentru < x irândări de moşii«.
la sămănat. însoţiri pentru exartndâri de * »R. E.«
(Va urma). Reducerea taxelor vamale Ia
pămînturi. »Asociaţia economilor un-
graniţa românească. Camera română a
gari« (»Magyar Gazdaszovets6g«) a luat
LEGEA de curând iniţiativa pentru înfiinţarea redus taxa vămii de import la maşini
agricole şi unelte agricole dela 4 lei la
DESPRE ECONOMIA şi POLIŢIA de CÂMP unor nouă şi importante forme de în 2 lei 100 de kilograme; la cai dela
soţiri, a aşanumitelor «însoţiri pentru
(A rt, XII. din 1894.) exarândarea de pământuri«. Numirea 150 lei la 100 şi 50 lei, ia 50, 30 şi
' - • K—>» - ' acestor însoţiri indică deja scopul lor. 15 lei pe bucată; la bumbăcării 5. lei
(.Urmare). şi la cărbuni de piatră la 50 bani per
Este adecă vorba, ca micii economi, în
§. 108. In cazul când paguba este 100 kilograme. Disposiţiile acestea întră
special muncitorii agricoli, cari ori peste
causată prin vite, păgubitul are drept tot nu dispun de pământ ori au atât în vigoare cu prima Martie a. c.
a cere, ca în loc de despăgubire să i-să de puţină avere nemişcătoare, încât *
plătească gloaba. In asemenea caz mă Oficiul central de statistica
aceasta este neSuficentă pentru susţine
rimea (suma) pagubei nu mai trebuie al ţării noastre publică datele asupra
rea lor şi -a familiei lor, să se asocieze
statorită prin probă (numai trebuie do emigrării din decursul anului 1905. Din
ca pe lângă responzabilitatea reciprocă
vedită,) aceasta reese că au emigrat cu paşa
să ia in arândă moşii mai marL
Globirea să cere în restimp de însoţirile acestea au tocmai în zi poarte 207 mii de inşi. Câţi au emigrat
patru săptămâni, dela ziua facerii pa însă fără paşapoarte asta statistica ofi
lele noastre o însemnătate deosebită,
gubei. cioasă n’o spune. Spune însă ca dintre
când precum să ştie, una din motivele aceste 207 mii de emigranţi s’au r’en-
§. 110. Gloabele pentru păşune (pe
principale ale nemulţămirii în sinul po
izlaz) sunt următoarele: ... tors acasă în decursul anului 12 mii
porului agricultor este, că de cele mai de inşi. In legătură cu emigrarea care
1. Pentru câte un cal, mul (catîr), multeori numai cu greu şi cu preţuri ia şi printre Români întindere tot mai
măgar sau pentru câte o vită cornută, mari poate ajunge la câte un petec de mare, este interesant să ştim că şi pre
o coroană; pământ, pe care unele ţinuturi ale ţării şedintele statelor unite nordamericane,
2. Pentru câte o capră, şeptezeci Ia atras în posesiunea sa proprietatea
încătrău să îndreaptă de regulă cei
de bani; mare.
mai mulţi emigranţi, a trimis congresului
3. Pentru câte un porc, cincizeci . Noule însoţiri au scopul de a da un comunicat oficios în care pretinde
de băni ; nouă putere micilor economi şi a le cât mai grabnică regulare a emigrării
4. Pentru câte o oaie, triezeci de veni cu timpul în ajutor pentru-ca la elementelor dubioase în' America. Şi
bani ; ocaziunea binevenită, să poată câştiga regularea definitivă şo promite numai
5. Pentru câte o gâscă zece bani ; din agoniseala lor averi imobile. dela un congres internaţional. Anzâ la
6. Pentru câte un cap de galiţă Moşiile date de prezent în arândă acest pas i-a dat preşedintelui taptul
(sburătoare) cinci bani ; ocupă teritorii extinse cu deosebire în că dela 30 Junie 1905 până acum a
