Page 4 - Bunul_Econom_1906_07
P. 4
Pag. A BUNUL ECONOM Nr. 7
importante şi no lipsesc pe lângă nici edificiul şcolar de data aceasta a fost comitatul nostru. Vizează la rezultatele
o şcoală de agricultură din Germania, tixită de economii fruntaşi ai Săliştei obţinute şi roagă fruntaşii a continua
la care plugarul mare şi mic îşi trimite şi de întreagă inteliginţa de acolo. La cu munca începută, ca astfel şi Reu
sămînţele In săculeţe spre a fi con masa verde să găsiau: vice-prezidentul niunea agricolă să-şi afle răsplata jert
trolate. Reuniunii dl Ioan Chirca, încungiurat' felor aduse în favorul Sâliştenilor.
In Germania societăţile agricole, de membrii comitetului dnii R. Simu, Exhauriată ordinea de zi, dl Chirca,
conduse de oameni specialişti în ale P. Draghits, Dr. I Stroia şi de secre mulţumeşte pentru armonica conlucrare
agriculturei, procură la nevoie tuturor tarul Victor Tordăşianu. şi declară adunarea generală încheiată.
agricultorilor sămînţa cerută, cu spese < Dl Chirca, pnnându-ne în vedere Pentru munca desinteresată pusă
bine înţeles mai scăfzute decât dacă şi-ar scuzele prezidentului P. Lucuţa, care pe altarul poporului nostru de mănun
‘ procura fiecare în parte, oferindu-le şî din pricina ailor ocupaţiuni presante chiul de oameni, aflători în fruntea Reu-,
garanţia Institutului de control, unde ea nu poate participa, ne vorbeşte despre niunei şi în cari schinteia interesării
a fost supusă cercetărei. Ar fi o mare voinţa de lucru şi puterea de lucru, ce pentru binele obştesc este în continuă
greşeală a procura sămânţă, multă, cres caracterizează pe plugarii noştri. De în creştere, mulţămeşte în termini calzi dl
cută în altă parte cu clima şi teren di cheiere vorbind < despre însămnătatea Dr. N. Comşa
ferit de al nostru şi a o sămăna; din Reuniunei, bineventează pe asistenţi şi La masa bogată închinată în cin
contră să procurăm puţin, să dovedim, declară adunarea generală deschisă. stea sărbătorii de dl şi dna Chirca, s’a
aclimatizarea ei, apoi să o sămănăm pe Secretarul V.' Tordăşianu, prezen- continuat discuţiunile folositoare şi s’au
suprafeţe mai întinse. Cunoscuta suflă tează bogatul Raport general despre ridicat toasturi pentru bărbaţii binemeri
toare a grâului să nu lipsească. E eunoş- activitatea comitetului central al Reu taţi ai acestei rodnice Reuniuni.
cut proverbul: ce vom sămăna, aceia niunii în 1904 şi îl comentează în ter
vom şi secera. mini poporali înţeleşi de toţi. »învingătorul.«
Livius Yelovan.
Raportul s’a luat la cunoştinţă;
s’au aprobat raţiociniile pro 1904 ; s’a Ştiri de tot felul.
Să sămănăm Trifoiu.
votat budgetul pro 1906; s’a exprimat
Când începem să sămănăm trifoiu, condolenţe pentru membrii răposaţi; Dieta ţârii, care să amânase
să băgăm bine de samă, ca sămânţa să s’a votat mulţănihk comisiei economice până la 1 Martie, convocată fiind din
fie curată, să fie lipsită de sâmânţe de comitatense, institutului »A 1 b i n a« şi nou pe ziua de 19 Februarie, printr’o
călbează şi să fie sămânţă nouă sau »D o in a« din Câfnpen'i, pentru ajutoa scrisoare regească disolvată, de astă
cel mult de 2 ani. Dacă sămânţa e bună, rele votate; în locul demisionatului mem dată pe timp nedeterminat.
la un lanţ sau un iugâr luăm 9 kg. bru din comitet, dl I. I. Lăpădatu, s’a '
de sămânţă. înţelegem aci trifoiul cel ales profesorul Ar, Bratu. Conflictul vamal dintre Aus-
roşu, căci din sămânţa de »luţernă« care Venind la ordinea zilei propune tro-Ungaria si Serbia cu toate-că
în graiul poporului se numeşte trifoiu. rea .comitetului .ţie,a Şă decreta înfiin ■încă durează, este pe cale de a să a-
de şapte - ani, luăm cel puţin 12 kg. ţarea de cottfiţîî j agricole; ’ membrul co piâriâ cât mai cinând. Astfel ministrul
La sămănat mai întâi sămănăm trifoiul mitetului P Draghits, iniţiatorul acestei preşedinte Stdianovici a declarat mai
şi apoi ovâsul, cu care să samână tri afaceri, ia euvăntul şi arată, că e ne
multor deputaţi din majoritatea camerei
foiul. Sămânţa de trifoiu se acopere cu cesar, ca în anumite locuri centrale să > sârbeşti, că la 26 1. c. când să va ţinea
grapa de spini, cea de ovăs cu grapa se întemeieze subreuniuni sau comiţiile iar’ sfat în dietă, el va putea să aducă
de fer. Se poate sămăna şi în sămănă- agricole, provăzute în §. 38 din statute, la cunoştinţa representanţilor poporului
turile de toamnă, în grâul sau în să- cu chiemarea de a sta într’ajutor comi că o înţelegere între Austro-Ungaria şi
cara de toamnă. Fără trifoiu nu putem tetului central la ^ducerea în îndeplinire Sârbia în chestiunea conflictului vamal
să ţinem vite bune şi frumoase. sau mai corect la punerea în practică s’a făcut deja.
(•Lucrul*). a lucrărilor, cu cari comitetul central, *
după natura lucrului, nu să poate ocupa Recunoştinţă. Neobositul Victor
•
f .
Chestii economice. decât în mod teoretic. Arată felul de Tordâşian, referent consist., prezidentul
alcătuire şi raportul, ce trebue să existe Reuniunii meseriaşilor români din Sibiiu,
între comitetul central şi comiţii, şi pro
(Adunarea generală a „Renn. rom. agr. Sibiieneu). secretarul Reuniunii române de agri
pune înfiinţarea de comiţii de-ocamdată cultură din comit. Sibiiului şi secreta
Condus de adevărul, că »mai bine în Avrig, Fofeldea, Mercurea, Poiana rul Reun. române de înmormântare din
şi mai târziu, decât nici-odată«, îndrăs- Răşinari, Sălişte şi Sebeşul-săsesc. Sibiiu, —r istovit de atâta muncă, căzuse
nesc a vesti obştea noastră despre is Primindu-sâ cu mare însufleţire a- la pat, muncit de o boală grea. Insănă-
prăvile puse la cale de tinăra şi har ceastă propunere, membrii Reuniunei, toşindu-să de curând, lucrul întâiu i-a
nica noastră «Reuniune de agricultură cu locuinţa în Sălişte, declarându-să de fost, să ia parte de data asta, silit de
din comitatul Sibiiu«, din prilegiul adu comiţiu, au ales prezident pe părintele slăbiciunea boalei numai ca oaspe la
nării sale generale a 17-a, ţinută la 31 protopresbiter Dr. I. Stroia, ear’ de şedinţa literară ţinută de reun. mese
Decemvrie st. n. 1905, în fruntaşa co membri pe dnii Constantin Herţa, con riaşilor pentru luna Ianuarie. Bravii me
mună Sălişte. tabil, Petru Giura, înv: pe proprietarii seriaşi i-au făcut ovaţii calde şi ca semn
Trecută şi ea, ca aproape toate JNicolae Lupaş şi Dem. Stan Herţa, cari al iubitoarei lor îngrijorări, i-au predat
celelalte aşezăminte ale noastre, prin vor avea să-şi aleagă din sinul lor pe un elegant album în catifea, acoperit
multe vitregităţi, Reuniunea agricolă, în notarul şi casarul comiţiului. de sute de subscrieri, care cereau ce
curând s’a recules şi şi-a reluat firul Dl R. Simu, ne-a întreţinut cu un rului însănătoşarea iubitului prezident.
întrerupt şi şi-a continuat munca în frumos discurs, în care ocupându-se de Nobila recunoştinţă— face onoare bravi
chinată binelui şi înaintării ţăranului mulţimea de aşezăminte culturale-eco- lor meseriaşi români din Sibiiu.
agricultor. Dovadă în această privinţă nomice, ce să găsesc în Sălişte, arată, *
ne-a dat şi adunarea generală din co ce anume a făcut Reuniunea agricolă, Spania. Regatul Spania (230 mii
muna Sălişte. pentru-ca această comună centru de lu km. p. extenziune şi 19 mii. locuitori)
Adunarea a fost una din cele mai crări să devină nu numai pentru cer să pregăteşte pentru o mare sărbătoare.
instructive.' Pompoasa sală festivă din cul Săliştei, ci cu timpul pentru întreg Tînărul rege Alfonso XIII, care împli-.
