Page 2 - Bunul_Econom_1906_08

Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 8

Lipsa de curăţenie şi de bună rîn- Când şi cum să fac gropile pen­ stricarea noastră. Durere şi azi mai sunt ici-
dueală la ţinerea vitelor este dar’ un tru sădirea ponţilor? colea uscături, pe cari datorinţa noastră e să
alt păcat, ce-1 face ţăranul în paguba le curăţim din pădurea verde.
avutului său. Să ne îngrijim deci ca Gropile să se facă cu câteva luni Şaguna întâi de toate trebuia să-şi crească
grajdurile să fie iarna călduroase, iar vara sau cel puţin cu câteva săptămâni în- , preoţi harnici şi cu tragere de inimă, cari
nainte .de sădire. Pentru ca să se pre­
unbrite; să aşternem vitelor aşternut să îngrijească de viaţa sufletească a poporu­
gătească pământul bine să udă de vreo
bun şi svântat; să dăm vitelor de mân­ lui şi de cea trupească, de bună starea şi îna­
care şi de beutură cu soroc şi cu mă­ câteva ori cu must din grajd. Mărimea intarea lui. Iar această să poate câştiga nu-
sură; să rănim gunoiul cât de des; să gropilor să fie pentru meri, peri, cireşi „mai prin lumina învăţăturii. Spre scopul acesta
luăm ţesala şi pena şi să curăţim pelea şi nuci de 1— 1 % metrii de largă şi ridică el teologia dela cursul de 6 luni la 2
vitei de murdărie şi de praf. Vs— Vi de metru de adâncă, iar’ pentru ani şi mai târziu se spori la 3, şi tot aşacu
pruni şi zarzari să fie s/4— 1 metru de
Dacă facem toate acestea putem pedegogia, — ca să trimită în mijlociii po­
largă şi ‘/3— i/3 de metru de adâncă.
fi încredinţaţi că nu risipim nutreţul In pământ săc pe locul unde au stat porului preoţi şi dascăli luminaţi pe cari po­
scump şi că vitele n’au mâncat de geaba. porul să-i asculte, să se deştepte şi lumineze.
pomi bătrâni, să fac gropile mai adânci Pe sama preoţi ior şi dascălilor trebui să în­
Cheltuiala ţinerii vitelor va atârna
şi mai largi, şi să umplu cu pământ grijească de profesori buni şi aşa chiar pe
dela aceea, cum vom şti să ne folosim
bun adus din alt loc. cheltuielile sale trimisă tineri români la şcoli
de toate împregiurările ca vita să fie
străine, ca adăpaţi din izvorul nesăcat al şti­
bine ţinută şi bine îngrijită cu puţin
inţei să vină şi să propoveduiascâ învăţătura:
nutreţ. ANDREIU ŞAGUNA. şi lumina şi acasă la ai lor.
Din vreme înţelese Şaguna că >pe lângă
Pom ărit. (Continuare), biserică şcoala, cultura naţională, este sin­
In aceasta vreme, dela 1850 începând gura mântuinţă, singura scăpare, singurul scut
el îmbrăţişă şi lucră pentru înaintarea şi în­ ap&rătoriu al vieţii şi fericirii noastre naţio­
Tăiaţi şuroei de altoit.
tărirea noastră pe toate căile; nu numai în nale* şi de aceia alături de biserică să îngrija
Surceii cei mai potriviţi pentru altoit afară ci şi înlăuntru. Alături de lupta pentru cu rîvnă şi de trebile şcolare.
sunt cei tăiaţi de timpuriu până nu în­ reînfiinţarea metroppliei ducea el organizarea Pănă la vdnirea lui, în zilele negrei jo-
cepe a mişca sucul. De obiceiu tăierea aceleia pe baze constituţionale, asemenea în băjii noi nu aveam şcoli. Nici măcar la şcoli
lor să face în Februarie Spre acest tot locul să îngrija cu dragoste de trebile străine nu ne era ertat a umbla, de cumva
scop să aleg soiuri de frunte, cari le şcolare. nu ne vindeam vrăşmaşului. Pentru popor na
cunoaştem înşine din păţanie, sau le Până c&nd nizuia după asigurarea bi­ erau şcoli; puţine, câte erau în ţara noastră
cerem dela persoane de toată în­ sericii în rândul celor’ lalte, pentru Viaţa ei erau a domnilor de pământ, a nobililor, căci
crederea. Soiurile cărora trebuie să înlăuntru lucră însuşi aceia lege atit de în­ ei ziceau: »noi avem trebuinţă să ştim ţinea
li-să dea intîetatea sunt cele iernatice, semnată care se cheamă „Statutul organic* în cătuşe poporul*.
cari să ţin până târziu vara. De altoit în înţelesul căruia au drept în conducerea Pentru Român singura şcoală era pe
sunt buni numai surceii crescuţi în anul bisericii şi laici, el dă drept prin acesta şi' pragul preotului, când in ziua lăsată de
trecut. Să taie în partea de câtră miază­ poporului că însu-şi să-şi croiască soartea prin Dnul nu sta în brazda stăpânului, atunci să
zi a pomului şi să păstrează până la voia sa. Este acesta acel mai însemnat drept adunau la acesta spre a gusta fagurul dulce
timpul altoitului în nâsip umed în piv­ al fiecărui om care poartă sarcini. Singur Şa- a îhvăţâturei, şi spre a învăţa a să ruga ca
niţă răcoroasă, sau într’un loc dosnic, guna ni-la dat nouă gr.-or. pe când acesta credinţa tare în Dzeu şi într’un viitof mai
unde nu le ajunge soarele. Trebuie ţi­ lipseşte în celelalte biserici până şi papistaşi- bun. Şi Dzeu ne avu de grijă, ne trimisă pe
nute cu tăietura în pământ. lor, deşi aceştia sunt cei mai puternici. La mântuitoriul, după a cărui muncă acolo, unde
Cei-ce au mult de altoit, încep de congresul din 1868 fericit spunea el deputa­ nu era înainte decât beznă şi întunerec,
pe acum cu altoirea din mâpă. Ei şi-au ţilor adunaţi, când le punea înainte Statutul unde era stăpân jugul inoit al jobăgiei şi al
scos încă de cu toamnă pomişori de organic: »Deastăzi in colo depun şi îngrijirea neştiinţii, în scurtă vreme râsăriră şcoalele
altoit, păstrându-i în pivniţă. Când au pentru soartea de apoi a bisericii în mânile ca stelele pe ceriul întunecat, cari să prefacă
timp scot din pământ atâţia pomişori acestui congres şi a celor viitoare şi- mă mîn- pe Români într’un popor cultivat pe lângă
câţi cred că-i pot altoi, şi cu surceii găiu căci cutez să zic: că nu îndeşert am cele lalte popoare luminate. îndemnul şi stă­
nobili, ce-i taie acum îi altoiesc în casă, alergat, nici îndeşert mam ostenit şi că as­ ruinţa lui Şaguna prin graiu viu şi dese srri-
îi ung cu ceară de altoit, îi leagă şi-’i tăzi pot să m i rog lui Dzeu, ca acum să mă sori cătră credincioşii săi avură rezultatul cel
aşează din nou cu rădăcinile în năsip slobozească pe mine în pace, că văzură ochii mai mulţămitor. Din sărăcia noastră, acolo
în pivniţă, sau urmând timp frumos şi mei mântuirea, care au gătit înaintea feţelor unde înainte de abia erau trei scoale gră-
fiind pământul desgheţat, deadreptul în tuturor Românilor de religia gr. răsăriteană n ţăreşti să ridicară nu mai puţin de 700
grădină dm Ungaria şi Ardeal. In anul următor aceasta şcoaie poporale şi 10 şcoale capitale, cari
Tăiaţi deci surceii' de altoit şi ago- lege bisericească fu recunoscută şi de guvern să răspândească cultura şi luminarea în sâ­
nisiţi-vă ceară, făşii de legat şi uneltele şi astfel pusă bază Şaguna adevăratei vieţi nul poporului.
trebuincioase la altoit: firez cosor şi bisericeşti de care ne bucurăm astăzi. Din bună vreme să îngriji el ca să toarne
cuţitaş. Alături de drepturi Şaguna trebui şâ şi viaţă curată şi adevărată în zidurile reci
* ne câştige şi oameni cu cari să lucre împre­ prin tineri crescuţi la şcoală mai înaltă. Aşa
La ce depărtare să sădesc pomii ună pentru binele poporului, — căci ştiut încă la 1852 pusă însuşi peatra fundamentală
unii de alţii? • este Că unul singur nu poate săvârşi muncă gimnaziului din Braşov, acel gimnaziu, care
mare şi grea, ci î-şi ia tovarăşi. Noi nu aveam azi ne face cinste şi fală înaintea celor stră­
Pomii să se sădească totdeauna la nici măcar oameni cari să-i stea în ajutor ine prin puterea lui. Şaguna ia dat în mare
depărtare potrivită desvoltării lor şi amâ- căci vremilt ni-iau luat până şi pe aceştia. parte existenţa şi mijloacele de trai dar mai
surat însuşirii pământului în care să Pentru noi până în vremile lui Şaguna a fost ales el la făcut confesional, i-a întărit fiinţa
pun şi anume: Merii, perii şi cireşii de nnmai o pacoste că aveam şi noi oameni şi i-a dat putinţa de a ne creşte bărbaţi vred­
9— 10 metri,i vişiniii, pruni şi zarzării de bogaţi şi cărturari, căci aceştia când să ve­ nici luptători ai bisericii şi ai neamului.
5 —6 metrii, nucii dela 10— 12 metrii iar’ deau stăpâni pe avere şi învăţătură, în loc să Cu mari greutăţi şi lupte cu credincioşii
persecii dela 4—-5 metrii departe unul slugească poporului din care au eşit, trceau să-i, izbuti după vre’o 17 ani a pune temelia
de altul. * în tabăra străinilor şi lucrau cu aceia spre unui al doilea gimnaziu în Brad. După o straş-