Page 3 - Bunul_Econom_1906_08
P. 3
Nr. 8 BUNUL ECONOM Pag. 3
frică hârţuială înţeleseră şi aceia că numai român poate avea o foaie1 bună eco
sub aripa bisericii, cu caracter confesional nomică la casa sa pentru a avea un Ştiri de tot felul.
l-şi va avea dăinuirea şi nici decum nu va sfătuitor sincer şi bine voitor.
putea ţinea piept cu ura ce să năpustea asu Grăbiţi deci fraţilor, abonaţi şi ce Gonfliotul vamal dintre Serbia
pra a tot ce e naţional şi cei din partea lo tiţi această foaie ca să vă luminaţi, în şi moarchia Auslro-Ungarâ, după cum
cului aşa-1 doreau. tăriţi şi să vă ridicaţi la o stare bună. să putea prevedea, s’a aplanat astfel,
Acestora li-feă însoţiră în scurtă vreme că Serbia a renunţat cu totul la uniu
Administraţia.
tovarăşi de grea, dar mântuitoare muncă: scoa- nea vamală cu statul vecin Bulgaria.
lele reale şi comerciale; precum în fruntea Bulgaria încă e învoită cu faţa cea nouă
APEIit
tuturor mergea soartea seminariului, ca toate a lucrurilor şi va încheea o convenţia
în deplină armonie să cuprindă si îndrume comercială cu Sârbia. In ce, priveşte
întreaga noastră viaţă românească. Cil pre legătura dintre Serbia şi monarchia
Comitetul local al despărţământu
vedere de profet îngriji el penţru soartea noastră, deocamdată înainţe de a să re
lui »Asociaţiunii pentru literatura şi eul-
lor viitoare, când inspectoratul suprem '1
tnra poporului român« din Orăştie, con începe negoţiârile pentru încheerea unei
pune în mâna metropolitului şi întreagă lor nouă convenţie comerciala, să vor res
stituit pentru colectarea de Obiecte me
viaţă o hotăreşte prin acel »Stat. organ* tabili relaţiile de mai nainte pe baza
nite să înzestreze pavilionul Românilor
ştîlp neclintit, de care să razimă românizmul unui provizoriu de tractat comercial.
de sub coroana Sf. Ştefan la expoziţia
nostru In Ardeal, aceia pavază care nea ferit Deschiderea graniţei noastre pentru vi
generală română diri Bucureşti, roagă
de lovit ile ce-ni-sâ îndreptau, şi ne va scuti tele, porcii şi galiţele din Serbia să va
pe Românii şi Româncele cari locuesc
şi de aci de ispitele şi încercările îndreptate face cât mâi curând.
pe teritorul acestui despărţământ să
asupra vieţii noastre, căci „Statutul14, lege re ■ ■■■ *
binevoiascâ a aduna şi trimite, ori cel
cunoscută şi sfinţită îmbrăţişază şi ocroteşte
puţin să anunţe obiectele ce vreau să La oamerile oomeroiale din
tot ce ne face averea noastră naţională, nu
le expună şi pari aparţin vre-uneia din Cluj şi Braşov sunt expuse spre vedere:
mai durere, nu ne nisuitn al înţelege şi pă
secţiunile numărate mai jos, cel mai i tariful vamal autonom al Austro-Ungariei,
trunde pe deplin. (Va urma). târziu până la 15 M a r t i e st. n. a. c. precum şi convenţia comercială şi cea
la adresa subsemnatului. veterinară cu Germania, care vor întră
DELA_BRAD. Informaţiuni de ori-ce natură cari în vigoare la 1 Marte a. c.
privesc expoziţia să capătă tot aci. *
Ni-să comunică dela Brad qă pre La expoziţie pot fi expuse ori ce Classa III. la trenurile acce
legerile economice proectate de desp. fel de obiecte^ cari aparţin uneia din lerate. Să ştie că la noi circulă acum
Zarand al »Asociaţiunei pentru litera următoarele secţiuni: I. Situaţia etno trenurile acelerate numai cu doauă classe,
tura şi cultura poporului român« s’au grafică (fotografii ale comunelor româ pecând în alte state este introdusă şi
început Dumjnecă în 12/25 Februarie neşti mai marcante, vederi generale, classa III. Direcţiunea căilor ferate un
a. c. în Brad, la ca^e au luat parte pieţe, strade principale). I[. Locuinţele gare a decis ca începând dela 1 Mai
peste 400 fraţi români. Duminecă în poporului nostru (mobiliar original şi a. c. să introducă pe toate liniile prin
4 Martie să va ţinea a 2-a prelegere toate Uneltele de casă precum şi foto cipale ale trenurilor accelerate pe lângă
economică la Baia-de-Crjş, apoi în ceia- grafii). 111. Industria de casă, (toate fe classa I. şi II. şi pe a III.
laltă Duminecă la Hălmagiu. Zelosul lurile industriei de casă cultivate de po S’a constatat că 85 la sută călă
profesor dl Dr. P. Oprişa desvoaltă o porul nostru). IV . Portul şi obiceiurile toresc în Ungaria în clasa III. In anul
activitate lăudabilă în direcţiunea a- poporului nostru (costume de interes 1904 au călătorit pe classa III. 32 mi
ceasta. îndemnăm şi noi pe toţi fraţii istoric, costume ce să poartă azi şi lioane persoane.
români din părţile acelea ca să ia parte părţi din costume ca cămăşi, catrinţe„ *
la aceste prelegeri în număr cât de propoade, tindeie ş a.) V. Agricultura In chestia pădurilor oelor 7
mare, pentru că numai aşa vom putea (şi alte ocupaţiuni înrudite cu aceasta judeţe. O deputaţiune a universităţii
de înainte. ca silvicultura, vieritul, creşterea vitelor, săseşti a fost zilele trecute la ministrul
Rapoartele ce ni-să promit spre pescăritul, vînatul ş. a.) VI. Industria de interne Kristojfy pentru al ruga să
publicare din părţile acelea le vom pu (afară de cea de casă, să pot prezenta dea aprobarea ministerială contractului
blica cu drag în foaia noastră, căci să meseriile ce să practică la poporul no legat cu societatea, care ia în exploa
mânţa ce să sâmână este aurul şi ar stru, apoi industria mare şi cea minieră). tare pădurile celor şapte judeţe. Minis
gintul apostolilor noştri de azi, pe cari VII. Istoria poporului nostru (arte, do trul a răspuns, că vinderea pădurilor să
şi noi îi vom urmări în activitatea lor cumente, chipuri de interes istoric). va putea face numai1 după ce va fi ter
lăudabilă, trimiţând în toate părţile în VIII. Ştiinţa şi literatura (scrieri, apa minată taxarea lor, lucru încă în cur
văţăturile lor, pentru a împrăştia întu- rate, preparate şi alte lucruri ştienţifice). gere, dar şi atunci, vinderea va fi în
nerecul şi a răspândi lumina. IX . Secţiunea Retrospectivă (va repre cuviinţată din partea guvernului numai
Dela fraţii români nu să cere nici zenta portretele şi reliquiile bărbaţilor în cazul, dacă starea fundaţiunei nu su
o jertfă în bani, deci arate-’şi cel puţin noştri cari s’au distins pe teren politic, fere scădere, dacă venitele să între
bunăvoinţa de a lua parte şi a asculta ştienţific, literar, economic sau cultural). buinţează conform literelor fundaţionale
sfaturile cele bune â zeloşilor cărturari X. Artele frumoase (pictura, sculptura şi dacă vânzarea se face pe calea lici-
din Brad. şi muzică). X I Industria de artă (lu taţiunii publice iar’ nu pe sub mână.
In ce priveşte pe ceialalţi fraţi, crări de artă decorativă). X II. Biserica Scurt, domnul ministru n’a încuviinţat
cari sunt în depărtare dela acelea lo ort. română din Transilvania şi Un contractul legat între reprezentanţa uni
curi, le vom trimite revista noastră, ca garia. X III. Biserica unită română din versităţii săseşti şi societatea de exploa
să o cetească, şi multe învăţături şi lu Transilvania si Ungaria. X l V. Scoa- tare, despre care de altcum ziarele din
cruri folositoare vor putea afla din ea. lele române (date statistice, fotografii). capitală scriu multe lucruri rele.
Pentru aceasta nici noi nu le cerem X V . Instituţiunile noastre culturale. *
mai mult de 4 coroane la an, preţul, X V I. Băncile române. Direcţiunea poştelor si tele
hârtiei, tipariului şi al poştei cât dăm Prezidentul comitetului local grafelor Âln Cliy faqe cunoscut că
şi noi pentru a o expeda abonenţilor.
Dr. Ştefan Erdelyi. linia telefonică dintre România şi Un
Cu acest preţ mic fiecare ţăran garia s’a deschis şi pentru oraşele ro^
