Page 1 - Bunul_Econom_1906_09

Anul V II. Orăştie (Szâszvâroa), 11 Martie n. 1906. Nr. 9

REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU

ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului"

A B O N A M E N T E : A P A R E : I|, IN S E R Ţ IU N I:
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fi.) | se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 10 lei pe an. In flecare Duminecă. K Abonamentele şt inserţiumle se plătesc înainte:

la aceea, au luat dela a doua, în urmă lua un împrumut până Ia 600 coroane
CamMnl (vecliselul). luat şi dela a treia şi aşa mai departe. şi aşa mai departe.
ca se-1 poată înoi şi pe acesta a mai
înaintea legii însă, cambiul are o
Precum s’au perdot încrederea dintre putere mai mare ca obligaţia, de oare­
(Urmare şi fine)
oameni, de nu se mai dau bani îm­ ce cu aceasta te mai soroceşte pe-la
In modul acesta s’a înfiinţat primul prumut decât pe lângă cambiu sau ob­ judecătorie, pe când cu cambiul nu te
institut (banca) de credit şi economii, ligaţie, aşa a început.acum a se perde mai soroceşte nicăiri, ci după-ce ţi-1
după care apoi au urmat altele şi altele, încrederea şi de a mai subscrie cineva protestează banca îl trimite numai la
aşa că astăzi avem peste o sută de ca girant (chizeş), de oare-ce mulţi au judecătorie, care apoi trimite pe ese-
tovărăşii de acestea, cari dau împru­ păţit’o cu garanţia în înţelesul prover­ cutorul de-ţi preţueşte şi vinde.
muturi pe cambii, obligaţii şi alte scri­ bului unguresc: »kezes fizess«. Cambiul mai are încă şi aceea în­
sori cu garanţii, încasşând după acelea suşire deosebită, că poate se esecuteze
Nu-i vorbă, împrumuturile sunt
apoi dobânda lor scrisă în statutele pe pentru suma de pe el nu numai pe
bune, dacă omul le face- cu cap şi tot
basa cărora s’au înfiinţat. accepta nt, adecă pe acela, care a luat
aşa chiverniseşte şi -banii împrumutaţi,
îndată ce s’au deschis băncile cu 6a aceia se nu se piârdă, ci se aducă împrumutul, ci pe ori-care dintre ga­
împrumuturile mai eftine, unii dintre dobânda de lipsă şi la timp nu, numai ranţii subscrişi pe acela. Aceştia trebue
oamenii noştri au început a alerga pe pentru bancă, ci chiar şi pentru omul, se împrocesueze apoi şi pe datoraş, ca
la acelea, după împrumuturi, ca şi când care lucră cu acelea , se-şi scoată suma plătită pentru el.
li-le-ar fi dat de cinste.. Dar pe. cum ■ Cele “"mai "Uşoare: ^
se căpătau de ieftin împrumuturile, aşa şi din altele, unele' institute de credit,
pe la bănci şi privaţi se fac cu cambifll.
le cheltuiau acum de cu uşurinţă pe au început a înlocui cambiul cu obli­
Acesta este o hârtiă de valoare pusă
toate nimicurile, aşa că numai odată de stat în circulaţiunea zilnică, pentru gaţiunile de întabulare, prin cari se in­
se pomeneau, că nu mai au nici o para ca să se poată face împrumuturile de tabulează la cartea funduară întreaga
din tot împrumutul, făcut dela bancă. lipsă. Dupâ-cum e timbrul cambiului avere a celui ce face împrumutul şi nu
Sorocul pentru plată însă odată de mare, aşa se poate face şi împru­ se destăbulează până când nu s’a re-
vine şi dacă n’ai bani, trebue se iai de mutul. Astfel pe un cambiu de 10 fileri plătit întreg împrumutul.
unde sunt, ca se nu rămâi de ruşine. se poate lua un împrumut până la Bine ar fi ca economii noştri se
Aşa au făcut apoi şi unii din economii 150 coroane, pe unul de 20 fileri se nu aibă lipsă nici de împrumuturi cu
noştri. Au luat împrumut dela banca poate lua un împrumut până la 300 cambii, nici de cele cu obligaţiuni, ci
cutare, apoi ca se poată înoi cambiul coroane pe unul de 40 fileri se poate fie-care să-şi facă necazul cum şi 1 poate.

^ F O I Ţ A ^ o snoavă de unde să vedeţi singuri că femeea Vorbe de-al de astea auzea de multe-
ne’nfrânată e ca roibul fără frâu, te duce si ori flăcăul nostru dela prietenii săi, dar’ el
pe tine şi pe ea în prăpastie. nu voia în ruptul capului să pună temei pe
Femeea necertată ca moara neferecată, Era o dată în satul nostru un flăcău ele......
— Snoavă din popor. — de gospodar, care dintre toţi flăcăii satului de Viindu-’i şi lui timpul, să ’nsură cu fa­
pe vremea lui să ţinea mai isteţ şi mai cu ta unui gospodar tot din satul acesta, cu a-
«Până ce părul ăsta, din negru ca pana cap: ceea-ce ziceau alţii lui nu-’i plăcea; lu­ vere, cu minte şi frumoasă coz, căci de, nici
corbului cum era, să înălbească ca zăpada mea după capul lui era cu josu în sus; cele el nu era tocmai de lăpădat.
cum îl vedeţi, mi-s’a întâmplat să văd multe zise cu aţâţa dreptate de bătrân î păţiţi, el le La început însurăţeii noştri să iubeau
şi s’aud şi mai multe, şi cu dragă inimă vă credea poveşti. şi trăiau ca fraţii: nimic nu făcea unul fără
învăţ, ca pe fii mei; voi numai să mă ascul­ »Mă proştilor», zicea el de multe ori altul, ceea-ce zicea sau ‘făcea unul, era bun
taţi, că nici-odată nu-’ţi greşi*. Astfel începu cătră ceialalţi flăcăi, «scurţi mai sunteţi la făcut şi de celalalt. Intr’un cuvânt, trăiau aşa
moş Iuon Vlad, cu vorba lată dar’ aşezată, minte, de credeţi toate câte le auziţi; nu ve­ de bine, vorba ceea, de. mâtîcau amândoi
cătră o grămadă de oameni de toată mâna deţi că toate îs poveşti şi snoave şi voi le dintr’un ou. Mai pe urmă însă, lucru să cam
ce stau la sfat în drumul mare. luaţi înadins după capul vostru cel de găină.» schimbă. însurăţelul nostru, care nu punea
Dragii moşului, în viaţa voastră cerce- «Fie, mă, şi aşa cum ne crezi», îi spu­ nici un temei pe vorbele bătrân lor, avea în­
taţi-vă casa şi nu lăsaţi femeea de capul ei neau ceialalţi flăcăi, noi n’avetn habar, dar’ credere în dragostea nevestei şi o lăsa
că muerea-’i păr lung şi minte scurtă; de te mai degrabă tu cu isteţimea ta să nu dai de capul ei. Dar’ femeea atâta aştepta,, să
laşi după capul ei, dai în gropi, că te duce peste dracu, şi tocmai când te vei păli cu aibă încrederea bărbatului şi să fie lăsată în
pe unde a dus surdu roata şi mutu iapa. capul de pragul cel de sus, mi-’i că-’i zice banii ei, c’apoi las’ pe ea. Muierea-’i tot mu-
Şi ca să nu credeţi că toate acestea cu toată inima, că rău ai făcut de n’ai ascul­ ere; vorba ceea: apa Ia matcă, şi omul la
sunt numai nişte braşoave, ascultaţi să vă spun tat de cuvintele bătrânilor, dar’ o fi prea târziu*. teapă. Fiind făcută din coada pisicii, trage la