Page 2 - Bunul_Econom_1906_09
P. 2
2 B U N U L ECQiNQM ~ - Nr. 9
Dar aceasta, în ziua de astăzi pentru iar pe altul napi^ şi nu-şi mai trimitea Primăvara să se sădească după ce
cei mai mulţi nu se mai poate, din nici vacile, • nici .boii în ciurda satului. s’a sbicit şi s’a încălzit pământul bine,
cauza multor trebuinţe, ce ne ispitesc. Ca să prăsească ua neam mai bun de la timp frumos şi cald, deoare ce pomi-
Astăzi cei mai mulţi oameni îşi vite a dus vacile-lui la un taur vestit şorii cari să pun în pământ rece sau
fac case noauă pe împrumuturi, cum de frumos, care îj ţinea un străin din îngheţat, nu să prind bine şi mor în
pără pământuri pe împrumuturi, vite satul vecin. Petru; vecinul lui, privia scurt timp.
pe împrumuturi, îşi ţin copii la şcoale cam râzind la loa .şi a rămas tot pe- Isprăvirea plantării.
pe împrumuturi, îşi cumpără haine pe lângă cele vechi. După vre-o câţiva ani
împrumuturi, îşi petrec, fumează, joacă Petru ducea tot ifiOi care de fân, ţinea La facerea plantării să pregătesc
cărţi şi altele tot pe împrumuturi şi tot doi boi şi 2 vaci cu lapte. Ion însă gropile astfel, ca ţarina cea scoasă de
cine se plătească toâţe acelea împru ducea 20 care de fân. ducea vara. în mai nainte să amestecă cu alta mai
muturi, se întreabă un învătat de ai fiecare zi trifoi la vitele sale şi mai bună, pecând în pământ tare (vârtos)
noştri şi răspunde toarte pe scurt cu ducea încă 20 de care de napi. In să poate amesteca cu puţin năsip, şi
cuvântul — viitorul. grajd avea pelângă' părechea de boi şi să aruncă înlăuntru până se umple
loan Georyescu, o păreehe de cai, 4 vaci mari şi fru groapa mai bine de jumătate. Lucrul
moase cu lapte, 2 jun.inci şi 2 viţele. ăsta e bine să se facă măcar cu două
Tinerea şi îngrijirea vitelor.*) El vindea în fiecare’'an sau. câte o ju- zile înainte de plantare, ca să se aşeze
nincă frumoasă, sâb o păreehe de junei, ţărina.
sau chiar o vacă, ' şi îi mai rămânea La sădire e bine să fie doi lucră
Cheltueala ţinerii vitelor va atîrna
nutreţ şi de pe Uri an pe altul. Chel tori, dintre cari unul pune pomişorul
dela aceea; cum vom şti să ne folosim
tueala lui Petru cii' vitele sale, 4 capete, în groapă şi-l ţine drept în mijlocul
de toate împregiurările ca vita să fie
era tot aşa de Wfare ca şi a lui Ion cu acesteia, eară celalalt aruncă cu hârleţul
bine ţinută şi bine îngrijită cu puţin
12 capete de vite ,iâ ci amândoi aveau ţărina măruntă şi acopere rădăcinile lui.
nutreţ.
moşie unul ca 'alhib
Cheltueala ţinerii vitelor va fi mai Ca să între pământul bine printre
Oricine înţefegri, ca preţuind toată
m ică: Dacă din moşia ce o avem vom rădăcini, Şi să astupe toate locurile
, cheltueala cu ţinerea vitelor Ia aceşti
scoate cât să poate de mult nutreţ; goale, să mişcă pomişorul încet, ori să
doi vecini, să zicem’ o vorbă, cu 200 fl.,
dacă nutreţul va fiu cât să poate de astupă cu ajutorul manei, bătucind în
Ion are numai a-’ ^treia parte din chel-
bun; dacă vita va fi de soi, ca nutreţul urmă şi puţin cu piciorul împrejurul
tuela lui Petru, c&Ci ca 200 fl. Ion ţine
dat să i priească uşor; dacă ne vom lui; dar să se bage bine de seamă sâ
12 capte de vite; fe* Petru numai patru.
îngriji ca nutreţul să se dee cu soroc nu să aşeze pomişorul prea adânc. Mai
Prin âcestea<M6rite dat şi răspunsul
şi cu măsură; dacă ne vom îngriji cât bine să vie mai la suprafaţă decât mai
la întrebarea:'; Cufft- avem să facem ca
să poate de bine de grajduri şi de afend.
să putem ţineâ ăîifri' frumoase şi multe
curăţenia vitei. Oare aşa să fie? Ean Pomişorul să se aşeze aşa, ca se
cu puţină cheHtfeblâ. '
să vedem. fie rădăcinile cele mai de deasupra; aco
U:...vâr. iijnha rţ: ^ V-v
■ Doi ţerani vecini, pe unul îl chiamă perite cu pământ uşor de 10—- ! I centi
Ion şi pe celalalt îl chiamă Petru, au PomăPit. metrii. In pământ uşor, uscaţ şi cald
— ii —y _____,L . ,'ij .. M/ L. ; .Li. .. • i - : '
moşie unul ca altul. Fiecare din ei la plantarea de primavara, să toarnă
Gând tfă plantează pomii? ,
aducea 10 cară' de fân de pe moşia vre-o jumătate de cofă de apă deasupra,
lor şi ţineau câte o păreehe de boi şi La noi să se plânteze a măsurat ca să se aşeze şi să se prindă ţărina
2 vaci cu lapte Ion, mâi isteţ din fire, "climei şi pamântujui nostru, primăvara; bine de rădăcini, presărând apoi ca
a sămănăt pe un dărab de loc trifoi, în alte ţări cu clima caldă, cu pământ ţărina uscată deasupra, ca să nu să
uscat şi uşor năsipos se poate planta formeze scoarţă. Numai la plantarea de
*■)■ Cumpăraţi şi ceţ'ţi «Ţinerea şi îngrijirea vi
şi toamna, dacă pot căpăta pomii plan toamnă nu se toarnă de fel apă.
telor de Eu;en Brote, costă numai 12 creţari şi. să .
taţi o rădăcină nouă până în earnă. Impregiurul fiecărui pomfşor plantat
poate procura la toate librăriile.
neam: sătulă închide ochii şi jură că n’a Trecu un an, trecură doi, trecură şasă, Dar’ ce? spunel ce taci?...
mâncat. Na;u-so şi prietini lui, cari băgară de când să luară, fără ca omul nostru sări Ce să fi?, rău de tot, a venit...
de seamă în ce apă să scaldă nevăstica zică cât e negru sub unghie, cu toate că treaba Ce-a venit bărbate, Turcii ori nemţii?
noastră, îi spuneau cu toată inima: mergea rău: femeea. să învăţase nărăvaşe, Nu-’i asta femee, dar’ bătea dobă pe
Mă, bagă de seamă! »ţine-ţi nevasta de uşernică, în toată ziua, »ba că mă due la uliţa mare...
scurt.« mama, ba la naşa, ba că am treabă, ba că Vai de mine, poate vă cheamă iar’ la
Aşa, nu sunt eu de-aceia, care să tem de am să-i văd* şi, la gospodărie nu să mai război, sărăci Copilaşii mei, cum o sâ rămână
umbra lor. Eu am ştiut cine e nevasta mea. gândea. Acum să trezi bietul om bătrân de fără tatăl... ,
Aşa-’i mă, dar’ femeea-’i femeie, păr atâtea năcazuri cu vatra plină de copii, fără Că taci odată, femee, să-’ţi spun, că-’i
lung, şi minte scurtă, lezne-'i dă inima brânci, să aibă cine-va cu durere sâ’ngrijeascâ de alt ce-va şi mai rău: a venit o lege grea de
şi apoi vorbă scurtă, cu ea nu ţii casă pâ- ei. Acum vedea şi el cât fac cuvintele bă tot pe capul ţării, şi apoi când ai şti ce: fel
nă-ce nu-’i ve> frânge coasta cea de drac. Nu trânilor, dar’ îi era prea târziu. Să Întrebe pe de lege, te,-ai boci în glas. ^
de alta, dar’ te*o face şi pe tine de ocara lu- alţii de mai este vre-un leac, îi era ruşine, Apoi cam îmi dă mie prin gând, ce fel
mei; ca mâne ţi-p eşi un nume rău de nu-’i căci până mai ieri să arăta mai cu cap de de lege, ia or fi pus boierii niscari dări grele
mai avea 'cap să eşi între oameni; ca mâne, cât toată lumea. pe capul ţării, cum tot pun, de a venit vre
mă ’ ţi-o zice lumea că la casa ta cântă găina Să gândea sărmanul zi şi noapte, cum mea, că,, nici apa n’a rămas fără dare.
nu cocoşul, că tu nu eşti vrednic să porţi s’o dea şi cum să facă mai bine ca s’o ni — Hei, femee, o lege ne mai auzită, ci
căciulă, şi apoi atâta-’fi trebue, mai bine să-’ţi merească. Nevoia însă îi arătă calea. Odată că tot bărbatul să ţină doauă femei...
încarci bejenia şi să nu mai stai în sat, căci când să întoarsă dela târg să prefăcu mâhtţit — Vai de nune, bărbate, aşta-’i mare
de cât ţi-ar eşi un nume rău în lume, mai şi supărat. Femeea cu doauă feţe ca toate potop pe ţeară.
bine să-’ţi iasă sufletul. femeile, îi sări înainte ş văzându-’l supărat, — De, de n’a'r fi, n’aşi fi aşa de supă
Insă vorbe de acestea la el n’aveau nici începu sâ-’l întrebe speriată: >ce ai bărbate? rat; căci să vorbim la drept, fără părtinire,
an rost, ştia că-’} iubeşte neyasta-sa şi mai ai păţit ceva ? eşti bolnav ?« treaba pe-afară îi mai multă şi mai grea, mai
mult nici un păr... Ba nu... de grabă ’mî-ar trebui mie un ajutor...
