Page 6 - Bunul_Econom_1906_09
P. 6
v Pag. 6_____________ ■ / - BUNUL ECONOM Nr. 9
general despre activitatea direcţiunei in apelor, sondări de apă şi subsol, espro- nu înţeleg de ce râdem fiind-că nu
-1905, cetit de secretarul Victor Tor- piări (pentru căi ferate, canalisări ş. a.) mai noi ştim.
dăşian, a fost luat la cunoştinţă; soco planuri devise, ^trasări, edificări şi finan- Odată eram la un concert plicti
telile purtate în mod corect de cassa- ţiări de case de locuit, şcoale, biserici, sitor. In baucă, înaintea mea, sta o prier
rul P. Ciora, au fost aprobate. S’a vo capele, vile, - cripte, superedificate eco tenâ a mea. In vremea concertului eu
tat mulţămită protocolară pentru sumele nomice, magazine, fabrici- ş. a. Amelio i-am bătut mereu pe umăr cu degetul
dăruite fondului »Asilului« de directo rări de pământuri, regulări de nuri şi şi i-am spus fel de fel de glume, încât
rul Lucuţa cu 312 cor., de secretarul văi, acuaducte şi cloace comunale, iazuri, ea abia îşi ţinea rîsul. Dar’ am. păţit-o f
Tordăşianu, cu 234 cor. Direcţiunea a canale de mori, mori, fântâni comune Un domn, care sta lângă mine, să ener
fost însărcinată a acuira cât mai mulţi ' şi arteziene ş. a. Devize de lucrări la vase şi-mi zise brusc: »Ia, te rog, ţi
membrii spre a să putea înfiinţa secţia cerere gratuit şi franco, Amintim, că n eţi gura!» Domnul era —• telegrafist
a 2-a cu 300 membri. Expirând perio consistorial archidiecesan de Alba-Iulia şi-mi urmărea semnele. Fiind-că eu no
dul de 3 ani (al 2-lea) de când direc şi Făgăraş l’a numit pe dl. Negruţiu îmi deschisesem de loc gura, şi el m’a
ţiunea a funcţionat, s’a ales o nouă di inginer archidiecesan. provocat să mi ţin gura, am început să
recţiune constătătoare din dnii Pant. rîd ca o nebună».
Lucuţa, prezident-direetor, Victor Tor-
A V I Z .
dăşianu, secretar, Petru Ciora, cassar, Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Banat.
iar’ membrii Iul. de Bardoşy, insp. şcol. Dela 1 Aprile a. c. revista noastră
Dela 26. Febr. până la 4. Mar. v. 1906.
penz., Alexiu Oniţiu jude r. în penz., să va expedă numai la adressa celor,
Dr. Petru Şpan, profesor seminerial, Ier. cari până atunci vor trimite costul de Dum 26. Turda.
Luni 27. Almakerek. Reba veche. Bistriţa
Preda, Iosif Enescu, paroch. N. Dom- abonament arătat în fruntea foaiei.
(până in l Martie numai târg de-
nariu, cizmar, Iosif Marcu, pardositor, Rugăm deci din nou şi cu înzi- vite) Budapesta (ţine 14 zile).
Ioan- Duşe, cojocar, Florea Crucjţă, croi stenţă pe toţi st. abonenţi, cărora s’a Cianadul sârbesc şi nemţesc. Cluj.
tor, Simeon Stoiţă, epitrop, Petru Stoica espedat şi a primit numerii de până Kecskerr.dt (până in 28-lea). Ola-
şi George Arpăşan, econom. azi ai revistei noastre, să bnevoiească fâlău mare.
Marţi 28. Carţfalău. Ciachi-Gârbău (până
* a trimite urgent; preţul abonamentului în 1 Martie). Dezna.
Deputaţi la sinodul archi- atât de mic la adressa administraţiunei Mere. 1. Cagu. Orăştie.
dieoesan. Colegiile electorale pentru »Bunul Econom« în Orăştie. Szâszvâros Joi 2. Aletea. Baia de Cris. Gyorok.
alegerea deputaţilor din cler a fost con Administraţiunea, Vin. 3/ Berzova. Brad. (eom. Hunedoara).
vocate pe Joi în 23 Febr. v. a. c. şi Goroslăul de Someş. Med>aş. Si
ghişoara. Timişoara (până în 7-lea
sa ales de deputaţi clericali în cercul în 3 lea târg de viţe cornute, 3—4
: f i i t i i m .
Devei Ioan Papiu, protopresbiter în târg de porci şi oi, 4— 5jârg de
Sibiiu; în cercul Gioagiu VIII, Vasilie cai, si toate 5 zile târg de marfă).
Se faoe tot mai cald. Ornito-
Domşa, protopresbiter în Orăştie. Der Sâmb 4. Cubin.
logul german Scfruster vrea să dove
spre celelalte cercuri n’avem ştire.
dească, că clima lg noi şi spre mează- Dumineca 2-a în Post, gl. 5, sf. 10.
Duminecă. în 26 Febr. să vor ţinea
noapte va fi tot mai caldă. El a ob Dum 26 P. Porfirie 11 Heracliu
alegerile pentru deputaţi mireni. Luni 27 P. Procop 12 Gregoriu
servat că multe ..paseri cântăţoare şi
* Marţi 28 Pi Vasiliu 13 Rosina
călătoare, cart pâftă acum se duceau
Xtt mii de cazuri a făcut minune vara în ţări mai Calde, de câtva timp Mere. 1 M. Eudochia 14 Matilda
15 Logm
dl Albert Muller (Budapesta, V. Vadăsz tot mai mult rărbân şi earna la noi şi Joi 2 M. Teodot 16 Heribert
Vineri
3 M. Eutropiu
utcza 42 /G.) cu invenţia sa: crucea du nu se prea prăpădesc de Irig. Afară Sâmb 4 C. Gerasim 17 Gertrud ‘
plă electro-magnetică nr. 86,967 R. B. de aceasta, paseri din ţinuturile polare, Redactor reSp. A D R IA N C R IS T E A
Astăzi ne aflăm de nou în poziţia de a cari veniau cu droaia la noi, acum tare
publica două scrisori de recunoştinţă, pe puţin vin. Schuster a mai observat, că
cari le-a primit inventatorul acestui cruci. în Germania trăesc în vremea din urmă
Acestea sunt: Stimate dl Nuller! Re astfel de paseri, cari până acum se gă-
zultatul, la care să ajunge cu apara siau numai în zona caldă.
tul d-voastră, e minunat. Prin folosirea că un medicament care furnisează organiz-
acesteia m’am vindecat pe deplin de mului puteri nouă, face posibil acestuia să
Cum vorbesc telegrafistele.
durerea reumatică, de care suferam. Pri oprească boalele ameninţătoare. Aceasta şă
»N oi n’şvem nevoe să ne deschidem
meşte deci sincera mea mulţămită. Cu poate ajunge prin Emulz unea Iui Scott, care
gura« zicea 6 cucoană telegrafistâ »şi
distinsă stimă F. Lindenschit (Nemet- este un preparat plăcut la gust şi uşor de mis
totuşi putem să vorbim, să ne spunem
Palanka) la 11 Februarie. — Prea sti tuit, din cea mâi fină unsoare de peşte medici
glume şi să stăm la taifas. Odată eram
mate d-le Muller! Te rog a-’mi trimite nală amestecată cu hipofosfiţi de var şi natron.
într’o societate şi am văzut, departe de
încă un aparat al d-voastrâ, care mi a Untura de peşte medicinală promovează
mine, pe o prietenă a mea. Ne plicti
ajutat contra durerii de inimă, şi de
seam amândouă Am fi stat de vorbă, formaţiunea de carne robustă iar’ hipofosfiţii
care am lipsă pentru o amică a mea.
dar’ nu puteam s’ajung nici eu la ea, întăresc nervii şi potenţează forţa vitală.
Cu stimă, Pilma Wark (Agram, la 31/1.)
nici ea la mine. Atunci am luat o chee Pentru veritabila EM ULSIUNE a lui
*
şi am bătut pe spatele scaunului cu SCO TT garantează semnul adaus aici; »un
Birou de Întreprinderi teoh- vinte, ca la telegraf. Prietina m’a înţe pescar ducând pe spate o ştiucă mare.»
nioe. Dl inginer dipbmat Ioan F. Ne- les şi mi-a răspuns. Am vorbit mult Se capătă în toate farmaciile.
gruţiu din Blaşiu aduce la cunoştinţa aşa împreună. Puţini au observat bă
publicului român, că şi a deschis în tăile cu cheia, dar’ nimeni nu ne a în Cu provocare la această foaie, trimi
ţând înainte 75 fii. în maree poştale
Blaşiu un birou de întreprinderi tech- ţeles. Când voim noi telegrafistele să serveşte cu sticlă de model
nice, provăzut cu toate cele necesare, vorbim, când sunt alţii de faţă, fără ca Dr. BUDAI EM IL 8— 10
ca să poată presta lucru bun şi ieftin. »Vdrosi gydgyszertăra»
ei să ne înţeleagă, ne prindem de mână
întreprinde: măsuri de pământ (su şi cu degetul ne batem una alteia în BUDAPEST IV., Vd'-zi-utcza 34/50.
prafaţă şi nivou), comasări, segregări, palmă semnele telegrafice. De multe- o sticlă veritabilă costă 2 K. 50 fii.
împărţiri de moşii, măsurarea celerităţii ori ne surprind, cei de faţă râzând şi
