Page 4 - Bunul_Econom_1906_10
P. 4
Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr. 10
mult ridicat prin conferenţa instructivă căzut, deştepţii poenari, la îndemnul din grăunţele de polen, pfe cari le cară
a zelosului profesor, dl Aurel Bratu. dascălilor din timpuri, şi-au dat copii acestea pe picioarele lor în stup, unde
la meserii şi comerciu spre a avea nouă le însufleţesc.
După cetirea sumarelor şedinţelor
izvoare de venit. Meseriaşii şi comer
administrative prin dl notar St. Duca, Abia acum 170 de ani, un învâţaţ
cianţii, stabiliţi în Poina, în scopul con
din cari am aflat între altele, cum mem cercetând măruntaele unei mătei, gă
solidării lor, în 1903 au pus temeiu
brii Reuniunei au ţinut să eterniseze seşte în pântecele ei, de o parte şi de
prin contribuiri memoria iubiţilor ră • Reuniunei meseriaşilor şi neguţătorilor alta a maţelor, câte o pungă în care
din Poiana*. Reuniunea e condusă cu
posaţi Alexandrina Bariu şi M. Cioran, vede ouă. Prin aceasta să descoperă
vrednicie de comitetul ei, în frunte cu
măestru măcelar; cum dl Emil Petruţiu, că matca prăseşte albinele. Fiecare
cojocarul Ioan Şerb, ca prezident şi
măestru măsar al cărui chip în colori pungă e‘ alcătuită din 160— 180 ţevi-
Ilie Oprean, tălpar ca vice-prezident şi
e ătârnat în sala mare, a ţinut să se şoare înfundate la un capăt. In acestea
înscrie, cel dintâiu dintre măestri, în de neguţătorul Ilie Moga, ca secretar. să fac ouăle, câte 12 cel puţin de fie
Scopul reuniunei este promavarea cui-
şirul membrilor pe viaţă ; cum comite care, în timpul când matca ouă. Toate
tul face propagandă pentru spriginirea turei generale şi sociale a membrilor ţevile fac dar’ Ia 4000 de ouă în 24
şi ridicarea meseriilor, a industriilor şi
jurnalului »Meseriaşul«. ceasuri. Ouăle stau înşirate în ţevi, ca
negoţului. Drept mijloace servesc: un
După toate acestea, zic, preziden nişte mărgele. Aflându-să rostul măteii
local de lectură cu bibliotecă prelegeri
tul Victor Tordăşianu, bineventează pe în stup, nu s’au putut dumeri însă în
publice, conveniri sociale, aranjarea de
dl Bratu şi îi mulţămeşte pentru viul expoziţii, înfinţarea unei hale de vân văţaţii, cum devine matca rodnică şi au
interes purtat cauzelor noastre; salută zare. Ea nunţărâ 68 de membrii, cu un crezut dintru ântâiu, că prin mirosul
pe domnul George Dordea, sodal cojo trântorilor, ouăle capătă puterea să dea
sporiu de 40 membri dela înfiinţare.
car de lux, care în scopul perfecţionării naştere la albine. Mai târziu, alt învăţat
Dintre fhembrii ordinari: 22 sunt ne
sale va călători în curând la Lipsea, guţători, din cari 6 economi de oi; 12 mai găseşte lângă punga cu ouă o altă
Berlin, Paris etc., apoi ne vorbeşte de cojocari; 10 pantofari, 5 măsari, 5 cu- punguliţă de mărimea unui bob de
spre un nou aşezământ, ce e pe cale relari, 2 fauri, 2 bărbieri, 1 lăcătuş, 1 meiu, în care dovedeşte că stă sămânţa
de a să alcătui în Sibiiu, cum şi despre lăsată de trântor la împreunarea cu
franzelar, 1 fotograf, 2 zidari şi 1 tălpar.
frumoasele progrese, ce le face Reu Lipsă să simte in Poiana de orologier, matca. Numărul acestor seminţe să so
niunea soră din comuna Poiana (lângă cotesc la 25 de milioane, şi ajung să
pălărier, zidar, rotar, bărdaş, argâsitori,
Mercurea). facă rodnică matca pentru toată viaţa.
funari, croitori şi tinchigii. Reuniunea are La fiecare ou, care îl face, matca lasă
Vorba este, zice dl Tordăşianu, că un local de lectură cu o frumoasă bi
să easă şi o sămânţă, care dă oului
la îndemnul vrednicului nostru compa bliotecă, a dat două reprezentaţiuni
rodnicie, adecă din el să se nască* o
triot, dl Teodor Filipescu, de prezent teatrale şi 2 petreceri de vară, din a
albină lucrătoare Ouăle din cari au să
chemist în Serajevo, să se pună temeiu căror venit a intemeiat fondul general
easă trântori, le pune însă în căsuţele
la o societate ce să aibă de unica ţîntă şi cel al ajutorării văduvelor şi orfani
fagurilor, fără să le facă rodnice. Astfel
plasarea (aşezarea) de învăţăcei la di lor meseriaşilor. Intre ocupaţiunile ac pare că matca ştie din nainte ce fel
ferite meserii şi la comerciu şi să poarte tuale ale ei să numără scrierea •Mono
de ou face şi hotărăşte după voie din
grijă de soartea lor. Ştim cu toţii câte grafiei* comunei Poiana; înfiinţarea unui care are să se nască albină lucrătoare
greutăţi întimpină părinţii, mai ales de cor bisericesc şi ţinerea de prelegeri.
şi din care trântor.
pe sate, când vorba este să afle loc Deşi alcătuită abia de 2 ani Reuniunea
potrivit pentru copii lor, pe cari vor din Poiana, face frumoase progrese. Când ouă, matca cercetează mai
să-i dea la meserii sau la comerciu. In partea literară a şedinţei a ântâiu căsuţa, vârându-şi capul în ea,
Societatea va stărui, ca copii apţi pen fost câte va declamări bine succese, ca să vadă dacă poate să primească
tru meseni sau comerciu să se plaseze cântări etc. şi o vorbire frumoasă a ou; apoi se întoarce, îşi vâră pântecele
la patroni buni şi oneşti, ea va purta dlui prof. Bratu despre starea meseria înăuntru şi pune un ou în fundul ce
grijă şi va ajutora pe învăţăceii săraci. şilor în ţările culte, făcând apel să ur lulei, lipindu-1 cu un capăt de el. Apoi
După terminarea anilor de ucenicie tot mărim şi să imităm tot ce să face^ pe să duce la altă celulă. însoţitoarele cari
societatea va căuta ca sodalii să afle acest teren de oamenii mai luminaţi. întovărăşesc matca în toate părţile, cer
aplicare imediată şi nu va întrelăsa de Vii şi nesfârşite aplauze au compenzat cetează în urma ei, ca să se încredin
a sări într’ajutor calfelor, cari îşi vor pe distinsul conferenţiar, care cu mare ţeze dacă lucrarea e bine îndeplinită.
deschide la timpul seu ateliere proprii. oboseală a .adunat importantele date, Să întâmplă ca să găsească 2 ouă într’o
In proiect este a se alcătui în Sibiiu ce ni-le-a împărtăşit. căsuţă. Ele mănâncă unul, şi le ar mânca
centrala societăţii, carea să aibă la lo pe toate, căci le plac, dacă dragostea
curi potrivite filiale. După-ce dl Tor ce au pentru înmulţirea neamului, nu
dăşianu ne arată feliul alcătuirei socie Prăsirea albinelor. le-ar astâmpăra pofta.
tăţii, drepturile şi datorinţele membri Oul are culoare albă, bătând în
lor ei etc,, promite, că, îndată ce timpul In vremile vechi, oamenii au avut albastru. El stă în celulă cu capătul
va permite, va convoca o conferenţâ ce părerile cele mai ciudate despre chipul neprins de fund, ridicat în sus. A doua
să se ocupe cu înfiinţarea acestei so cum să prăsesc albinele. O poveste de zi după ouat, începe să se lase puţin
cietăţi. demult spune că albinele să nasc din câte puţin; în jos; ear’ a treia zi, stă
In ce priveşte Reuniunea meseriaşi hoiturile de tauri ; ear altă poveste zice drept înaifite. Ouăle să clocesc de căl
lor din Poiana, dl Tordăşianu, bazat pe că albinele născute din tauri sunt blânde dura care o fac albinele. A patra zi e
raportul primit dela Reuniunea de acolo şi sârguitoare, cele ieşite din oaie sunt clocit, şi ese din el un viermişor alb şi
ne arată, că pe când comuna fruntaşă molatice şi leneşe, pe când cele năs fără picioare, care să încolăceşte şi să
Poiana până pela anul 1875 era lip cute din leu sunt rele şi neîmblânzite, aşează în curmezişul celulei. Aceşti vier-
sită de meseriaşi, azi ea să mândreşte Un învăţat din vechime arată că pe mişori să numesc de câtră învăţaţi larve,
cu peste 200 meseriaşi şi comercianţi, vremea aceea, părerea cea mai răspân ear’ sătenii noştri Ie zic căţei’. Albinele
eşiţi din sinul poporaţiunei de acolo şi dită era că albinele să prăsesc din se îngrijitoare îi doicesc aducându-le în
cari sunt răspândiţi prin mulţime de minţele, pe cari le culeg ele de pe dată de mâncare, pe care o împart din
•oraşe şi sate din Transilvania şi Ro flori. Mai târziu, un stupar s’a încercat belşug, tuturor larvelor. Acestea înoată
mânia. îndată ce economia de oi a de să dovedească că puii de albine să fac în mâncare, cresc repede şi să întind
