Page 5 - Bunul_Econom_1906_10
P. 5

Nr.  10                                             BUNU L    ECONOM                                                   Pag.  5


        în  lungul „ căsuţelor.  La  5  z la  după    Stipendii  pentru industriaşi tineri.    că  statul  neavând  de  unde  coperi  spe­
        ieşirea  din  ou,  căţeii  cresc  atâtf încât                                          sele  a  luat  un  împrumut  de  cont  cu­
        umplu  căsuţele.  Ei  se  îndoapă cu  mân­                                             rent  la  băncile  din  Budapesta  -în  mă­
        care  de  rezervă,  care  să-i  hrănească        Camera  de  comerciu  şi  industrie   rime  de  100  mii.  Cor.
        mai  multe  zile.  La  nouă  zile  dela  ouat,  din  B r a şo v   face  cunoscut,  că  mi­   /•           •  *               :
        îngrijitoarele  opresc  hrănitul  căţeilor,  nistrul  de  comerciu  r.  u.  acoardă două
        şi  ii  închid  în  căsuţe,  acoperind  gura  stipendii  de  câte. 1082  coroane  la  doi   Regele  Carol  al  României
        acestora  cu  un -câpăcel  subţire de ceară.   industriaşi  tineri,  din interesele fundaţiu-   pleacă  la  23  Martie  n.  din  Bucureşti
        Acum  nu  mai  poartă  altă  grije  de  ei,  nei  lui  Frideric  Voigtlănder  »Maria  Va-   în străinătate şi —  precum să svoneşte —-
        decât  aceea  de  a  le  ţine  căldura  tre­  leria«.                                  va  merge  pentru  recreaţie  la  Lugano,
                                                                                               unde  va  rămânea  3 —4  săptămâni.  Re­
        buincioasă.  Pentru  puii  de  lucrătoare,       Cu  stipendiile  acestea  vor  fi  îm­  gele  va  fi  însoţit  şi  de  Regina.  In  călă­
        căpăcelile  sunt  foarte  puţin  umflate  în  părtăşiţi  acei  industriaşi  tineri  sau calfe
                                                                                               toria  lor  Suveranii  să  vor  opri pnţin  Ia
        afară  şi  să  deosebesc  de  căpăcelile  cu  mai  vechi,  cari  preluând  industria  tată­
                                                                                               Viena,  unde  probabil  va  avea..loc  o
       •cari  e  închisă  mierea,  prin  aceea  c ă .  lui  lor  o  lucrează  mai departe, sau sunt
                                                                                               întrevedere  Intre  Regele  Carol  şi  îm­
        acestea  sunt  drepte.  Larva  toarce  o  go-  pregătiţi  de  a  o  lua  şi  cari  sunt  lipsiţi
                                                                                               păratul  Francisc  Iosif  I.
        goaşe  foarte  subţire,  în  care  se  închide  de  mijloace,  sirguincioşt  şi  dibaci.  In­
        cu  totul,  îşi  schimbă  pielea  şi  se  pre­  dustria  aceasta  însă  trebue  să  cadă  în
        face  în  nimfă.               (Va  urma).,  categoria  acelpra,  cari  sunt  legate  de    Posta,  telegraful  şi telefonul
                                                    dovedirea  priceperei  meseriei.  Stipen­  In  anul  1904.  Conform  , statisticei  a-
                DELA  BRAD.                         diile  să  dau  în  scopul  perfecţionării  în   părută  acuma  acestor  instituţiuni  de
                                                    meserie,  ori  pentru aranjarea  atelierului   stat  ale  patriei  noastre,  ţifrele  cele  mai
            P r e l e g e r i  e c o n o m i c e .  (lucrătoarei),  resp.  pentru  provederea lui   interesante sunt  următoarele; întreg per­
                                                   cu  cele  de  lipsă,  ori  şi  drept  capital   sonalul  ocupat  la  postă,  telegraf  şi  te­
             In  4  Martie  n.  a.  c.  s’a  ţinut  pre­
                                                   de  explotare.                              lefon  a  fost  de  26,907  persoane.  Lun­
       legere  în  Baia-de-Criş  în  sala  şcoalei                                             gimea  liniei  telegrafice  este  de  23,436
       •de  stat.  Dr.  P.  Oprişa  a  vorbit  despre    La  aceste  stipendii  pot  competa   kilometrii,  a  liniei  telefonice  de  19.551
                                                   acei  măestri  sau  calfe  cu  locuinţă  sta­
        Asociaţiune  şi  Dr.  I.  Radu  despre  cul­                                           km.  S’au  expedat  în  decursul  anului
       tura  vitelor  eu  51  vederi  frumoase.    bilă  în  coreul camerei din Braşov (comit.   439,984.430  epistole,  144,096.867  ga­
             S’a  tractat  despre  fiinţa  şi  scopul,   Braşov,  Târnava-mare, Sibiiu şi Făgăraş),   zete,  9,115 220  telegrame  şi  s’au  făcut
                                                   cari  şi au  împlinit  datorinţele  militare
       conducătorii  şi  aşezămintele  culturale,                                              63,319 263  vorbiri  telefonice;  Venitele
       ■organizarea şi datorinţele fiecărui  Român   sau  au  scăpat  de  miliţie  şi  cari  şi-au
                                                   lucrat  meseria  ca atari:  calfele cel puţin   totale  sunt  de  56,705.308  coroane  şi
       faţă  de  Asociaţiune,  întrunirea  tuturor                                             eşitele  39,544.837  coroane.
        Românilor  de  aceiaşi  limbă  şi  origine,   5  ani,  iar'  măiestri  cel  puţin  un  an.                 *
       cari  prin  învăţătura  cea  adevărată  tind   Timpul  petrecut  la  miliţie  nu  poate  fi
       spre  progres.                              luat  în  conziderare  ci  numai timpul fap­     Prim ul  întră  meseriaşi.  Măes-
                                                   tic  de  praxă  în  atelier.                trul  măsar,  dl  Emil  Petruţiu,  pătruns
             Asemenea  s’a  tractat  despre  acei
       râmi  de  economie,  cari  sunt  mai  potri­      Rugările  adresate  ministerului  de   de  însemnătatea,  ce  o  are  pentru  me­
        viţi  pentru  ţăran,  prin  a  căror  Îndelet­  comerciu  r.  u.  scrise în  limba maghiară   seriaşi  «Reuniunea  sodalilor  români din
        nicire; îşi  poate  începe  şi  asigura  baza  şi  instruate  conform  ordinaţiunii  minis­  Sibiiu«  a  ţinut  a  să  înscrie  între mem­
        de  existenţă  şi  materială  şi  morală,  teriale  sunt  a  să  înainta  cel  mai  târziu   brii  pe  viaţă  ai  numitei  Reuniuni,  cu
        cum  sunt    economia  vitelor  cornute,   până  în  31  Martie  n.  c.,  camerei  din   taxa  de  50  cor.  Dl  Petruţiu,  care  este
       • cailor, oilor, porcilor şi a galiţelor  (hoară). -Braşov.                             un  bun  măestru,  cu  mulţime  de  calfe
             Pe  lângă  protopopul  gr.-cat.  Const.     Desluşiri  amănunţite  asupra  condi-   şi  învăţăcei,  cu  casă  proprie  cu  etagiu,
        Pop  din  Baia-de-Criş  au  luat  parte    ţiunilor,  compunerii  rugărei, documente­  este  primul  membru  pe  viaţă  înscris la
        prot.  I. Suciu  din  Brad,  2  învăţători  din   lor  de  aclus  etc.  —  dă biroul  camerei.  Reuniunea  meseriaşilor  sibieni.
       jur,  3  preoţi,  apoi  protopretorul  din
                                                         Atragem  şi  din  parte-ne  luarea
        Baia-de-Criş,  învâţătoarea  de  stat  de   aminte  a  celor  interesaţi  asupra acestor    Nenorocire  s’a  întâmplat  Luni  la
       iacolo  şi  încă  vre-o  2  maghiari  şi  la   stipendii.                               amiaz  pe  Dunăre  la  Budapesta.  Cinci­
        170  ţărani  şi  meseriaşi  din  Baie  şi  jur.                                        sprezece  cofăriţe  şi  7  bărbaţi  porniseră
             La  urmă  prot.  C.  Pop  a  mulţămit       Sibiiu,  10  Martie  n.  1906.
                                                                                               cu  o  luntre  pe  Dunăre  la  vale  spre
       călduros  în  numele  ascultătorilor.             Comitetul  «Reuniunii  sodalilor  ro­  inzula  Cepei.  S’a  iscat  însă  un  vânt
             Şi  întreg  poporul  a  rămas  mul-  mâni  din  comitatul  Sibiiu».               aprig  şi  valurile  răscolite  an  răsturnat
       jţămit  şi  i-s’a  dat  prilej  a  asculta  fapte   Yic.  Tordâşlano,   Ştefan  Daca,   luntrea.  Zece  s’au  înecat,  7  femei  şi
       măreţe  din  trecutul  prezidenţilor  Aso­        prezident.               notar.       3  bărbaţi.
       ciaţi unei  şi  poveţe  folositoare  pentru                                                                 *
       •economia  lor.                                                                              Moarte  din  Înveninase.  Din
             Duminecă  în  11  Martie  s’a  ţinut       Ştiri  de  tot  felul.                 comuna  Armeni  ne  vine  ştirea, că unui
        prelegere  în  Halmagiu.  Să  vor  ţinea  în                                           ţăran  de  acolo  i-s’a  bolnăvit  nu demult
        viitor  apoi  în  celelalte  comune  din  Za -   >Târg  de  vite  de  prâsilă  la  o  vacă.  Văzând,  că  vaca  merge tot mai
        rând  rând  pe  rând în  fiecare  Duminecă,  Sibiiu.  Cu  ajutorul  statului  şi  al  co­
                                                                                               spre  rău  şi-a  chemat  doi  pretini,  cu
        după  programul  întărit  de  comitetul  mitatului  Sibiiului  să  va  ţinea  la  Sibiiu
                                                                                               ajutorul  cărora  a  tăiat  vaca  şi  a  îm­
        central  care  a  pus  la  dispoziţia  des­  în  26,  27  şi  28  Martie  st.  o.  târg  de   părţit  carnea  prin  sat.  N’a  trecut' mult
        părţământului  100  Cor.                   vite  cornute  de  prăsilă.  Cu  osazia  asta   şi  amândoi  prietinii  să  bolnăviră  şi  în
             Prelegătorii  au  fost  întimpinaţi  cu  să  vor  împărţi  şi  premii  în  bani  şi  di­  scurt  timp  au  şi  murit.  S’a  constatat,
       dragoste  din  partea  poporului.  De sigur  plome  de  recunoştinţă.                   că  amândoi  s’au  infectat  şi  aceasta  i-a
        la  alte  ocaziuni  prin  prelegerile  Aso-                     *                      omorât.  Au  rămas  de  ei  nouă copii or­
        ciaţiunei  în  şi  din  tot  locul  vor  alerga   Credit  de  cont  curent  al sta­    fani.  Şi  să  zice,  că  mulţi  dintre  cei  ce
        cu  toţii,  căci  e  vorba  de  cultura,  de   tului  la  băncile  din  Budapesta.     au  mâncat  din  carnea  aceea sunt astăzi
       ^înaintarea  noastră.
                                                   Din  cauza  crizei  politice  dările  nu  să   bolnavi  greu.
             La muncă, căci e timpul să înaintăm.
                                                   încasează,  ceea  ce  a  avut  de  urmare                       *
   1   2   3   4   5   6   7   8