Page 6 - Bunul_Econom_1906_10
P. 6

P*g- 6                                             BUNUL    ECONOM                                                    Nr.  10


             B eţele  Greciei la Viena.  Săp­            Moarte  de frică.  Unui Jidan  bo­         însurăţei  de  100  de  ani.  In
        tămână  trecută  a  petrecut  mai  multe  gat  din  Viena  cu  numele  Kohn,  îi  plă­  Marisuril  (Ohio,  America)  s’a  făcut  zilele
        zile  în  Viena  Regele  Greciei.  împăratul  cea  să  se  făloşească  călărind  prin  par­  trecute  o  nuntă  a  cărei  veste  a  trecut
        Francisc  Iosif  I.  a  făcut  Marţi  Regelui  cul  parterului.  Zilele trecute  blândul  lui  peste  ţări  şi  peste  mări.  Mirele,  căpi­
        o  vizită  mai  lungă.  Regele  George  a  cal,  s’a  speriat,  şi  a  luat-o  techea  cu  tanul  Kuhus,  un  veteran  al  războiului
        primit  în  aceeaşi  zi  în  audienţă  pe  mi­  călăreţ cu  tot,  care  —-  scriu  gazetele  —_  civil  e  în  vârstă  de  101  de  ani,  ear
        nistrul de externe Goluchvwski. Audienţa  striga în  gura  mare  după  ajutor.  înainte  mireasa  tocmai  de  100  ani.  însurăţeii
        a  durat  trei  sferturi  de  oră.  Să  susţine  de  a-i  sări într’ajuţor,  cei-ce-’l  petreceau,  făcuseră  cunoştinţă  personală  înainte
        că  a  fost  vorba  şi  de  aplanarea  con­  calul  îl azvîrli  pe stăpân,  şi  mare  fu  mi­  de  aceasta  cu  .70  de  ani,  ear  acum
       flictului  între  România  şi  Grecia.      rarea  celor  adunaţi  în  jurul  lui  Kohn,  s’au  luat în  căsătorie.  »Tinărei«  păreche-
                            *                      că  el  fără  să  fi  căpătat  nici  cea  mai  îi  dorim  dulci  zile  de  miere i
             Hoţ  de  100  ani.  Intr’o  temniţă  mică  rană,  era  mort.  S’a  constatat  că
        preventivă  din  Paris  e  închis  acum  un  a  murit  de  frichi.
        moşneag  de  100  ani,  din  cauza  unui                       *                       Târgurile  din  Ungaria, Transilvania  şi Banat..
        furt.  Bătrânul  îşi  aşteaptă  liniştit  pe­                                               Dela  5.  Mar.  până  la  11.  Mft.  v.  1906.
                                                        Mireasă  sinupigaşă.  O  fată
        deapsa  şi  speră,  că  va  ajunge  să  pără­
                                                   tinără  de  vre o  19  ani  dintr’o  comună  Dum  I  5.  Bălcaciu Hălmagiu  mare.
        sească  temniţa  încă  în  viaţă  şi  deplin
                                                   aproape  de  Pesta  a  încercat  în  zilele   Luni   6.  Apoldut  mate.  Ciuc-Sân-Domo-
        sănătos.                                   trecute  să se sinucidă.  Fata  era  mireasa           coş.  Egerb< gy.  (com.  Torda-Ara-
                            *                                                                             nyos).  Erdo-Szt.-Gyogy  (până în
                                                   unui  meseriaş, ,era  decisă  şi  ziua  cunu­
             Cultivarea  vermilor  de  mă­         niei  şi  ea  îşi  făcuse  şi  haina  de  mireasă      8-lea).  Gorcson. Jombolia. Mânăs-
       tase  in  U ngaria  şi  in  Francia         când  a  auzit  că  mirele  a  părăsit’o.  In          turul  ung.  Morisdorf. Pataid. Ş m-
                                                                                                          leul  S lvanie'.  Zarand.
        In  anul  1904  s’au  ocupat  cu  cultivarea   desperarea  ei  s’a  îmbrăcat  în  haina  de   Marti  7. Apold (com. Târnava mare). Cincu
        vermilor  de  mătase  112.712  familii  din   mireasă,  a  aprins două lumini  şi  a  beut        mare.  Mediaş  (târg  de vite  de
       Ungaria  şi  au  produs  1,633.452  kilo­                                                          prăsilâ.  Sghetul-Marmaţiei  (până
                                                   un  păhar  de  leşie.  Acum  se  luptă  cu
       grame  coconi  şi  au  câştigat  2,859.945                                                         în  8-lea).  Ţinea.
                                                   moartea.                                    Mere.    8. B'lac. Capolna  Orlat. Pojon (până
       coroane,  Un  cultivator  a  produs  cam                        *                                  în  14-lea).  Silvaşul  de  sus  (până
        14 y2  kilograme  coconi  şi  a  câştigat       Populaţia  îm părăţiei  brita­                    în  9-lia).  Vajdaliâza,
       cam  25  coroane.  întreg  câştigul,  ce  l-a   nice  numără  conform  unei  publicaţiuni   Joi     Sepşi-Sân.- Georgiu  (până  în
       adus  cultivarea  vermilor  de  mătase  atât   nouă  398,401.745  locuitori.   Dintre              10 lea).
       producenţilor  de  coconi  cât  şi  munci­                                              Vin.    10.  Şomcuta  mare. Uzon.
                                                   aceştia  revin  asnpra  Angliei  cu  Scoţia         11.  Detta  (Timiş).  Roşia  (până  în
       torilor  din  fabricele  de  mătăserit,  a fost                                         Sâmb
                                                   şi  Irlanda  41,609.000.                               12-lea).
       în  anul  1904  de  4,513 362  cor.,  ear
                                                                       *
       dela  1880  încoace  60,787 343  coroane.         ■  ■   ■   ţ*                               Dumineca  3-a  în  Post,  gl.  6,  sf.  11.
       In  Francia  s’au  ocupat  în  1904  cu  cui-  j   Cea  m ai  ffrare fericire pe lume
       tivarea  vermilor  de  mătase  125.244      e  sănătatea  şi  rmilţi  au  jertfit  averi  în­  D um ,  5  M.  Conon  18  A'exandru
                                                                                                        6  SS  42  Martiri
                                                                                                                          19  Iosif  Log.
                                                                                               Luni
       familii,  cu  12.532  mai , multe  decât  în   tregi,  ca  să  şi-Q,r câştige,  dar’  de  acele   Marţi  7  M.  d.  Cherson  20  Nithita
       Ungaria,  şi  au  produs  7,825.485  coconi   mai  multe  ori  ţn^âdafr.  Deci  inventato­  Mere.  8  P.  Teofilact  21  Benedict
       şi  au  câştigat  dela  ei  17,420.000  cor.   rul  crucii  duple  electro magnetice  R. B.   Joi  8  f  SS  40  Mart. 22  Paulina
       In  Francia  un  cultivator au  produs  cam   nr.  86967,  dl  Albert  Miiller  în  Buda­  Vineri  10  M.  Codrad  23  Eberhard
       62 y2  kilograme  coconi  şi  a  câştigat   pesta  V.  Vadăszutcza  52/G,  a  pus  la   Sâmb    I I P .   Sofronie  24  Gavriil
       cam  139  coroane.  Cauza  pentru  care     dispoziţia  lumii  bolnave  aparatul  său,  e   Redactor  resp.  ADRIAN  CRISTEA
       în  Ungaria  nu  ea  avânt  mai  mare  cul­  ştiut,  că  numai  aceasta  e  în  stare  să
       tivarea  vermilor  de  mătase  e  lipsa  de   ajute  acolo,  unde  alte  mijloace  nu  mai
       frăgari  (duzi).  In  1904  ministeriul  de   pot ;  ceea ce  documentează  din  nou  şi
       agricultură  a  împărţit  gratuit  1332  ‘/4   următoarea  scrisoare  de  recunoştinţă:   EM ULZIUNE
       litri  sămânţă  de  frăgari,  7,699.973  vlăs-   »Preâ  stimate  dle  Miiller!  De  30  ani
       tari  de  frăgari  de  2— 3  ani  şi  119.048   am  fost  tot  bolnăvicioasă,  nu  putem   însemnează  un amestec  de uleu  sau  unsoare
       frăgari  mai  mărişori  buni  de  sădit.  S’au   mânca,  m’am  simţit  totdeauna  rău, dăr’   cu un lichid apătos.  Laptele şi zmântâna sunt
       sădit  la  loc  atatornic  222,357  frăgari.   de  când  mi-am  adus  aparatul dtale, din   emulziuni  naturale  şi conţin  grăsime  de  unt
       Din  1880  până  la  1904  s’au  împărţit   23  April  a.  t  şi  de  când  îl  port,  mă   descompusă  în  cele  mai fine picături,  împăr­
       47,465 litri sămânţă de frăgari, 63,921.133   simt  foarte  bine,  pot  durmi,  văd  bine,   ţite  regulat.  In  forma  aceasta  emulzjunea lui
       vlăstari  de  2— 3  ani  şi  s’au  sădit  sta­  am  poftă  de  mâncare,  cu  un  cuvânt   S c o t t   este  o  emulziune  din  cea  mai  bună
       tornic  4,128 680  frăgari.  Acum  nu  se   sunt  deplin  sănătoasă  şi  îţi  mulţâmesc  unsoare  de  peşte  medicinală  din  Norvegia
       ştie  câţi  din  aceşti  frăgari  mai  există   din  inimă  că  mi-ai  dat  eară  plăcere  să  mestecată  cu  hipofosfiţi  de  var  şi  natron.
       şi  câţi  stau  la  dispoziţia  cultivatorilor,   trăiesc.  Cu  stimă  Roşa  Schirl,  văduvă   In toate  cazurile  unde  folosirea  unsoa-
       de  vermi  de  mătase.  In  Ungaria  sunt   de  geometru,  Kesmark.                     rei  de  peşte  este  necesară,  merită  emulziu-
       cu  totul  5  torătorii  (fabrici)  de  mătase:                 *                       nea  lui  Scott  să  fie  preferată,  pentrucă  nu
       îa  Tolna,  Panciova,  Neoplanta,  Gyo'r,        Catastrofă  In  minele  de  căr­       numai  este  gustoasă,  dar’ şi  uşor  dc mistuit.
       Komărom,  Lug. j     La  aceste  lucrează  buni dela  Courrieres  în  Francia.               Pentru  vetitabila  EMULSIUNE  a  lui,
       cam  500.000  lucrători  şi  produc  mătase  1200  de  băeşi  şi au  perdut  viaţa  în  mi­  SCQTT  garantează  semnul  adaus  aici;  »un
       în  preţ  de  circa  4  milio ine  coroane.  nele  dela  Courrieres  în  urma  unei  ex-   pescar  ducând  pe  spate  o  ştiucă  mare.»
         *                 *
                                                   plosiuni  provenită  din  cauză  de  foc care   Se  capătă  în   toate farm aciile.
            Sinucidere  groaznică.  O  fe­         nu  u  putut  fi  stins.  Această  catrastofă   j A   Cu  provocare  la  această  foaie,  trimi-
       meie  cu  numele  Smith  din  America  a-  este  cea  mai  mare  care  s’a  pomenit          .  ţând înainte  75 fii. în maree poştale
       parţinea  unei  secte  care  adoară  pute­  până  acum  în  Europa.  Catastrofă  a 2-a   §ţ2p    serveşte  cu  stelă  de  model
       rea  focului.  Ea  şi  a  construit  un  rug  mai  mare  este  cea  dela  Przibram  în-   IM *       °r.'- BUDAI  EMIL    9—10
       djn  cărbuni  pe  care  l’a  aprins,  apoi   tîmplată  în  minele  de  argint  la  anul   Jit***'    »Vărosi  gyogyszertdra»
       turnându-’şi.  petroleu  peste  haine,  s’a   1892;  acesteia  au  căzut  jertfă  trei         BUDAPEST  IV.,  Vâczi-utcza  34/50.
       urcat  pe  rug,  şi  a  ars  de  vie.       sute  băeşi.                               o  sticlă  veritabilă  costă  2  K .  30 fii.
                           *
   1   2   3   4   5   6   7   8