Page 3 - Bunul_Econom_1906_11
P. 3
Nr. 11 B U N U L ECO NOM , Pag, 3
toată carnea sau miezul. Apa să pre- După semănare şi dacă e lipsă de duzii şi să sădesc în gropi făcute dea-
meneşte de mai muite ori, până ce ră p’oie să udă tablele la fiecare 2 sau 3 lungul drumurilor, prin grădini, pe lângă
mân seminţele curate. Sămânţa âştfel zile. Buruienile cari cresc, trebuiesc pli garduri şi pe drumurile lăsate printre
pregătită să întinde pe ceva şi să lasă vite îndată, căci mai târziu să pot zmulge sămănâturile dela câmp.
ca să se usuce la umbră Când să cu ele şi pueţii de dud. Sădirea să face priăvara prin Martie,
mânţa este uscată bine să aşează într’o Când sămânţa e de calitate bună înainte de a da mâzga, în gropi făcute
pungă de pânză, şi aşa să păstrează, şj s’a semănat şi înngnjit cum s’a ară de cu toamna. Gropile trebuie să fie
până primăvara, într’un loc uscat. tat, ea trebuie să răsară după 3 săp cel puţin de 3 palme lărgime şi de 4
Sămânţa mai veche de un an, nu tămâni. Dintr’un kilogram de sămânţă sau o adâncime.
este bună, căci multă din ea nu răsare. să. pot obţine până la 200 000 pueţi. Prin grădini duzii să pot sădi la
Locul, pe care are să se semene In cursul verei duzii să prăşesc de 2— 3 6 metri depărtare unul de altul, iar’ la
duzii, trebuie săpat din toamnă cu cas- ori, şi dacă sunt udaţi la timp, atunci câmp, printre sămănături să pun şi la
maua sau hârleţul la adâncime de 2 toamna pot ajunge până la grosimea 20 metri depărtare, ca să nu facă multă
palme bune. La săpat e bine să se unei pene de gâscă şi aproape de 3 umbră. Ori tţnde s’ar sădi duzii, nu
aleagă petrile, precum şi orice fel de palme înălţime. trebuie uitat ca să Ii să scurteze cele
rădăcini, pentruca locul să rămână cu Immulţirea prin sămânţă să poate 3 ramuri, lăsând la fiecare din ele câte
rat. Primăvara de timpuriu, să cară şi face şi din sămânţă proaspetă îndată 2 ochi, aşa ca în toamnă sâ aibă 6
şi să împrăştie pe loc ceva gunoi pu ce s’a adunat' dudele, In acest caz se- ramuri.
tred (mraniţă), şi când să vede că pă mânarea să face prin Iulie, iar’ tablele In primăvara anului al 2-lea şi pe
mântul e destul de zvântat, atunci i-să să umbresc cu rogojini de trestie sau la începutul lui Martie, cele 6 ramuri
dă o nouă săpătură/mai în faţă, spre de paie, sprijinite pe ţăruşi. Cu o bună să scurtează iar’ la 2 ochi, aşa câ toamna
a să amesteca sau îngropa gunoiul. îngrijire pueţii ajung până toamna la o dudul are coroana din 12 ramuri sau
Locul astfel pregătit să potriveşte palmă înălţime. Asemenea pueţi să ră crăci. /'
cu o greblă şi pe el să fac table sau sădesc primăvara la un lat de mână In cursul verei anuluijfl. şi II., şi
răzoare, a căror lărgime nu trebuie să unul de altul, aşa că dau mai mult de chiar mai târziu, duzii trebuiesc căutaţi
fie mâi mare de 1 m. 50 iar’ lungimea lucru, până să şe sădească în locul ho ca să nu capete lăstari din rădăcină,
rămâne după voie. tărât. pe trunchiu, sau printre ramurile lăsate
Timpul semănatului este pe la sfâr In primăvara viitoare sâ scot pueţii pentru formarea coroanei, E mai bine
şitul lui Martie, sau mai bine pe la în şi să sădesc la 2 sau 3 palme depăr ca asemenea lăstari să se rupă cu
ceputul lui Aprilie. tare unul de altul şi în şanţuri, cari să mâna când sâ ivesc şi sunt încă fragezi.
fac pe un loc săpat de mai înainte la
Când s’a hotărât facerea semănatu înmulţirea dudului prin butaşi să
lui e bine ca sămânţa să stea toată o adâncime de 2 casmale. După sădire face rar, căci nu isbeşte la toate soiu
să retează'trunchiurile din faţa pământu
noaptea în apă, ceea ce-i înlezneşte rile. Multe ramuri nu eau rădăcini, iar’
mult încolţirea. lui, iar’ din lăstarii ce au să dea, nu acele cari să prind produc copaci slabi
să lasă decât unul, care este mai pu
Pe tablele pregătite, după cum s’a ternic. şi Cari nu trăiesc mult.
arătat, să trag cu colţul sapei sau cu
Când trunchiul pucţilor a ajuns
un lemn ascuţit şănţuleţe cam de 2
până la 7 palme înălţime, atunci să cu
degete adâncime şi la o depărtare de Procurarea favorabilă
răţă de toate ramurile, lăsându-i nu
o palmă bună. In aceste şănţuleţe să mai 3 la vârf din cari trebuie să se de articli economici.
face sămănarea, dupăce sămânţa a fost formeze coroana.
scursă de apă şi amestecată bine cu
nisip uscat, ca să nu fie dată prea des. Duzii ajung la această dezvoltare Aducem la cunoştinţa economilor
Sămânţa răspândită în şănţuleţe, să a- după 3 sau 4 ani, în care timp tre- noştri că subscrisul comitet gata este a
coperă uşor cu pământ peste care pu buesc săpaţi cel puţin de 3 ori pe vară. mijloci pentru ori-şi-cine ’kse va adresa
nând o scândură să îndeasă cu piciorul. In al 3-lea sau al 4-lea an să scot procurarea articliloi economiei amintiţi
împăratul îmbătrânisă. sunt date, şi date rămân. De băeţi mie jale, Opt soldaţi să dai ţării! împăratul, miş
Era pe la 1880. Măria Ta. Trei mi-au murit la Cânecreţ*), şi cat să plimba prin sală. De-odată s’opreşte.
Intr'o zi cancelarul anunţă împăratului, dai acolo cu pămânţejii*) —- trei sunt cătane »Părinte! opt băeţi ai avut, şi opt băeţi
că un bătrân preot român vrea să aibă au aici în Beci*). Am avut trei feciori, toţi opt au 'fost soldaţi. Mai ai unu; lasă-1 şi pe acela
dienţă. I-să acordă. au slugit Măriei Tale, pătane cu credinţă. să ţie soldaţi*
Preotul, un om bine făcut, de vr’o op- Acum am acasă unul singur unul, al opt Şi popa Cojoc s’a întors acasă. Are să-l
zeci de ani, impunător cu statura lui, cu faţa sprezecelea copil pe care Măria Ta nu l’ai dea şi pe-al nouălea! Are să-l dea.
blândă, cu părul cărunt de tot şi cu barba văzut atunci, căci e născut în urmă — şi Doi dintre băeţii lui Cojoc, amândoi
albă, spune împăratului că el e popa Cojoc. vrea stăpânirea să mi-1 ducă şi pe el cătană. căpitani în Viena, au fost puşi în disponibi
împăratul, lucru înţeles, îl uitase. Eu sunt bătrân şi preoteasa bătrână, şi mila litate'_prin ordin împărătesc. Ei aveau să ia
Preotul îi aminteşe întâlnirea de acum Măriei Tale n’o mai avem, că mi-ai rupt-o leafa îndoită, cu condiţiunea să îngrijească
trei-zeci de ani. împăratul îşi aduce aminte şi n-eau spus pă bani nu ne mai dau, pentru de bătrânii lor părinţi cât îi va mai ţinea
şi, împărat cum era, s’apropie respectuos de că »cel din urmă copil e acum mare*. Şi Dumnezeu cu zile.
venerabilul bătrân şi vrea să-i sărute mâna. vreau să ni-1 jure sub steag, şi noi nu putem Era frumoasă, era vrednică de un îm
„Cum o mai duci părinte?11 munci, că’m el ni-e toată puterea — şi am părat porunca ce-a dat’o împăratul, şi popa
»Bine, Măria Ta, audăţi D-zeu rugăciu venit să cad la picioarele Măriei Tale să te Cojoc putea să se mândrească şi să spue tu
nea şi te ţie Dumnezeu, câ să ne stăpâneşti rog, să ne cruţi băiatul, că opt băieţi am avut turora vorba Monarhului:
cu pace şi cu dragoste!» şi pe toţi opt cu dragoste i-am dat în slujba »Opt copii am avut, şi toţi opt au fost
»Şi ce-ţi fac copiii?< împărăţiei, dar’ pe al nouălea nu putem, că soldaţii .Am mai avut unul, şi l’am dat şi pe
»De aceia am venit, Măria Ta. Fetele suntem neputencioşi şi eu cu baba mea nu acela soldât, ca să se pomenească de popa
le-am măritat, mai pe aproape, mai pe de mai avem pe nimeni.* Cojoc şi de băeţii lui!*
O. Cosbuc.
parte, cum le-a fost scris şi cum a rânduit *) Expresii poporale pentru Konîgrătz, Pie- -v. • ■ t
Dumnezeu. Dar’ cu fetele nu faci casă; ele montez, Viena.