Page 1 - Bunul_Econom_1906_12
P. 1
Anal VII. Or&ştie (Szâszv&ros), 1 Aprilie n. 1906. Nr. 12
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Oriştie“ ;i „Reuniunii roMne de agricultură din comitatul Sibiiu 1 ui“
A B O N A M E N T E : A P A R E : I I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) i se socotesc după tarifa, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru Rom ânia şi străinătate 10 lei pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele şt inserliunile se plătesc înainte.
locuitorilor este mai numai potrivit, ca Sunt la noi unii oameni, cari nu
A V I Z.
să poată trăi îndestuliţi şi aici. au prea stat cum să cade pe lângă e-
Acesta e numărul ultim, pe care-’l
Ce este dar’ cauza, de emigrează conomia lor de vite şi câmp, din care
mai trimitem acelora cari au primit până locuitorii într’un număr aşa însămnat şi cauză apoi aceea nici nu le-au putut
aci revista şi n’au solvit încă preţul ei, de pe Ia noi în America ? Cauza pentru aduce atâta venit, ca să-şi acopere chel-
rugându-ne din nou pentru trimiterea tuelile de peste an. Sunt apoi alţii, cari
.care emigrează acum şi de pe la noi cu
urgentă a abonamentului, ca s i nu fim grămada locuitorii la America sigur că de când s’au născocit băncile, au tot
siliţi a întrerupe sau a sista expediţia nu este numai una, ci s’ar putea zice, luat împrumuturi după împrumuturi,
din lipsa sprigiriului aşteptat. până când nu le-au mai putut plăti. Sunt
că câţi emigranţi sunt, tot atâtea cauze
Totodată invităm On. public la a- (pricini) vor fi având, pentru cari tre- iarăşi alţii iubitori de certuri şi procese,
bonament nou din 1 Aprilie n. a. c. bue să emigreze. cari de multe-ori apoi îi costă o parte
cu preţul din fruntea foii. însărcinată din averea lor. Sunt apoi
Deşi cauzele, cari determină pe
Administraţiunea emigranţi la emigrare sunt deosbeite, beutorii, cărţaşii, fumătorii şi alţi perde-
vară, cari păpânduşi pe rând ce biet
» Bunul Economi-. totuşi scopul tuturor e unul şi acalaşi,
adecă: »de a face bani«. S ’a lăţit ves le-au rămas delâ părinţii lor, emigrează
tea încă cu ani mai înainte de asta, că şi ei la America, crezând că acolo-s
in America omul poate ajunge mai cu »cânii cu colaci în coadă«.
rând la ceva părale, ca aici acasă. Şi Dar’ e amară amăgirea pentru emi
aceia dintre emigranţi, cari au eălâfcorit granţii slabi, dări tfgc tn America FUnti
După datele publicate mai dăunâzi mai înainte cu 10— 15 ani s’au şi ales ca aceştia nu mai pot veni aşa uşor
de cătră ministrul de interne, emigrările cu câte ceva după ostăneala lor. Astăzi nici acasă, ci în cele mai multe cazuri
din Ungaria au atins în cei din urmă însă s’au mai schimbat împejurârile şi sunt condamnaţi a înmulţi numărul
10 ani cifra de un milion, aşa că să acolo şi s’a adeverit proverbul, c ă : drojdiilor societăţii de acolo, care e
poate socoti fiecare an cu câte o sută »nu-i tot aur ce străluce«. compus din tot felul de naţionalităţi de
de mii emigranţi.
Am zis mai sus, că sunt mai de pe faţa pământului. Chiar şi emigranţii
Când ar fi şi pe la noi locuitorii multe feluri cauzele, pentru cari emi mai harnici, cari pot încăpea prin cele
aşa deşi, ca în alte state, s’ar mai pu grează oamenii noştri la America. Cu fabrici de tot felul, plătesc scump, ade-
tea scuza încâtva numărul acesta prea toată mulţimea aceasta de cauze, totuşi se-ori prea scump dolarii câştigaţi, de
mare al emigranţilor, dar’ la noi pe cele acelea s’ar putea contrage în câteva oare-ce trebue să lucre pe fiecare zi
mai multe locuri, numărul de acum al mai însărcinate si anume: ' câtă 12 oare; să bată cu ciocanul; sâ
i F O I ţ A ) Renumitul antropolog şi filosof italian imigrat în statele unite ale Americei-dt-Nord,
Cesaro Lombroso care să ocupă bucuros cu unde muncitorul câştigă pe zi de douâ-ori
teme de reclamă, publică într’unul din nu- atât, decât în Anglia, şi de şepte ori atâta
merii ultimi ai «Revista mensde del Corriere cât lucrătorul din Rusia. In America să află
della Serra »La lettura* — un studiu intere mare abundanţă în toate materialele pentru
sant şi cu spirit scris despre miliardarii nord- industrie, mai ales fer şi cărbuni, acolo con
Arta de a deveni bogat, a fost de când americani, şi fiindcă milioanele şi miliardele sumul a luat cele mai uriaşe dimensiuni şi
e lumea''una dintre cele mai atrăgătoare pro au un farmec uşor de explicat asupra ceti să face în conţinu import de capital şi puteri
bleme pentru toţi aceia, cari simt necesitatea torilor, reproducem pe rând unele dintre păr de muncă din lumea întreagă şi unde în
de a scăpa dinrt’b sferă îngustă şi a dispune ţile mai esenţiale. urma acestor împregiurări sâ înmulţeşte şi
de avere, ca un comandant asupra unui corp aglomerează rapid bogăţia.
America-de-Nord este aşa zicând pe
de armată. Arta asta nu e un lucru aşa de piniera miliardarilor. Rusia are numai un Din studiul antropologic al miliardarilor
simplu, cu atât mai vârtos nu, fiindcă au tre singur miliardar^ şi acela e ţarul, Germania americani nu urmează nici decât că ei ar fi
cut vremurile acelea, în care ajunge cineva are doi, Franţa şease, restul miliardarilor să geniuri. La unii indică fruntea înaltă şi bol
la avere mare numai prin cruţare fie aceasta împarte pe Anglia şi America. tită spre aviditate, la alţii fălcile tare desvol-
încă pe atât de energică şi conştientă. Dacă tate spre energie egoistă ca la Gould, Rocke-
Pământul pe care au crescut miliardele
America-de-Nord este ţara şi eldorado-ul feller, Xates, Sage, Morgan şi Vanderbilt,
e american însă nu este americană şi originea
miliardarilor, nu este iertat să se uite că pe când o altă categorie de miliardari, ca
proprietarilor acelora.
dincolo de Ocean curg altfel de izvoare de Coen, Carnegie au pleşuvit şi încărunţ t în
venit decât sâ obicînuesc pe la noi, şi trăesc Vanderbilt e din Holanda, Gerard din lupta şi vânătoarea după avere. Cei mai puţini
oameni croiţi de altă pănură decât la noi în Franţa, Carnegie, Phelps şi Bennett din Hel- dintre miliardari au o întăţişare degenerată,
Europa. veţia, Karl Schwab din Ungaria. Aceştia au dacă nu să socoteşte de degenerare slăbi-