Page 2 - Bunul_Econom_1906_12
P. 2
Pag. 2 B U N U L ECONOM Nr. 12
ridice şini şi droguri de fer grele^ une purtarea femeilor de acasă, iar’ acestora pavilionului Românilor din Ungaria în
ori chiar în stare ferbinte ; să stea într’o despre purtarea bărbaţilor de acolo. partea etnografică a Expoziţiunii, şi că
căldură nesuferibilă ş. a. In modul acesta şă înveninează Comitetul central, deşi convins că a-
La acestea vor zice poate unii: — viaţa casnică a unor emigranţi, aşa în ceastă ordinaţiune nu are nici o bază
Hei Georgescule! dar’ astăzi «porumbul cât aceea nu să mai poate îndulci, cu legală de drept, — totuş, spre a nu
fript, nu mai zboară în gura nimărui«. toţi dolarii aduâi din America. expune »Asociaţiunea« la alte neplăceri
Nu zău! Aceasta o ştim şi noi. Dar Copiii mai vârstnici văd şi aud şi mai grave, -— a decis sistarea acţiunii
rogu-vă, când v’ar fi pus cineva aici ei de cearta părinţilor, să fac îndărăt începute şi a încunoştiinţat Comisaria
acasă la un astfel de lucru, ce aţi fi nici, neascultători şi fără frica lui Dum tul general al Expoziţiunii despre acea
zis? Ce ziceţi când vedeţi la drumul nezeu, cu deosebire când văd că nu mai stă hotărâre.
de fer sau la facerea de şanţuri publice are cine să le poruncească şi să-i ţină Sibiiu, 21 Martie 1906-
pe cubicaşii străini ridicând metrul cu în frâu. - Prezidiul Asociaţiunii:
bic'de pământ cu câte 30 de bani? De Chiar şi din punctul acesta de ve Iosif Stercu Ştiluţiu.
sigur, că în asemenea cazuri ziceţi că dere emigrările nu sunt binevenite la
lucrul nu să plăteşte. noi! De aceea le zicem şi cu acest pri
lej celor rămaşi acasă: nu mai cercaţi “A g r i c u l t u r ă .
Dar’ nu despre lucrul emigranţilor
a emigra la America, de oare-ce acum
ne-am propus a scrie de astă-dată, ci E de netăgăduit, că modurile de
despre morala lor şi a celor râmaşi a- şi acolo e plin pământul de numai în luerare a pământului au trecut în tim
casă. Morală cu alt cuvânt însămnează cap! Vă puneţi viaţa în primejdie pe pul din urmă şi necurmat trec prin schim
frica de Dumnezeu. Intru cât emigranţii mare; vă poate întoarce îndărăpt, când bări mari şi de multe feluri. Schimbă
noştri vor fi petrecând în irica lui Dum vă daţi jos de pe vapor şi atunci v’aţi rile acestea ţintesc la îmbunătăţirea mo
pus sărăcia după cap: — ci cercaţi a
nezeu, când vin în atingere cu toate dului de lucrare a pământului, şi de fapt
câştiga câtuşi de cât din economia vi
drojdiile societăţii de pe faţa pământu să şi poate vedea chiar şi la noi un în
telor, a câmpului, din creşterea şi ţi
lui ; când n’au biserici şi preoţi; când ceput de îmbunătăţire în toate părţile.
nerea porcilor, a galiţelor, a stupilor şi
n’au cărţi de rugăciuni; n’au însoţiri de Pluguri, aievea bune să răspândesc cu
cetire şi petrecere ş. a — nu ştim. altele şi o să vedeţi, că coroanele câş repegiune până şi în cele mai ascunse
Aceea ce vedem şi ştim este, că la unii tigate aici sunt mai spornice, ca dolarii comune. Acestor unelte şi maşini sunt
din America, cari în cele mai multe ca
să tâmpeşte pe încetul cu totul simţul de a să mulţămi în mare parte munca
moral. zuri «sfâr vin, dar’ sfâr şi merg«, mai spornică şi împreunată cu mai pu
loan Georf/escu.
Afară de aceasta, unii dintre emi ţine cheltuieli, cum şi roadele mai îm
granţi şi după-ce să întorc acasă cu Asociaţrunea pentru literatura şi belşugate ale câmpurilor noastre.
ceva pârale, odată le fac «mere şi pere«,
cultura poporului român. Acest mod de îmbunătăţire al lu
aşa că numai ce să pomenesc cu nimic, crării pământului însă nu este nici pe
apoi iate iar la drum băete, căci aici A v i z . departe îndestulitor, căci singur cu pro
să câştigă părale mai greu, cu deosebire In conformitate cu deciziunea C o -, ducerea de bucate în locurile de arat,
dacă mai eşti şi ceva stângaciu în eco mitetului central1 Nr. 68 din 19 Martie nu mai merge. Ori câtă stăruinţă am
nomie. a. c. să aduce la cunoştinţa despărţă- pune să îmbunătăţim treptat şi simţitor
Din cauza aceasta apoi să nasc de mintelor »Asociaţiunii« şi a publicului agrii noştri numai prin sămănarea grâu
multeori şi certuri în familie, cu deose român la Care aceasta ssa adresat în a- lui, cucuruzului, lăsarea ogorului şi prin
bire dacă îşi mai vâră coada şi o a facerea Expoziţiunii generale române gunoire, nu ne va fi cu putinţă. Modul,
treia persoană iubitoare de pricini, de din Bucureşti^ că D. Ministru r u. de acesta de lucrare este demult pâiăsit
nunţând aci pe unul, aci pe altul. Ba interne, prin crdinaţiunea sa Nr. 146 în alte ţări, ce au ajuns la o stare în
sunt unii, cari nu să sfiesc a scrie chiar din 1906 13 Martie st. n., a oprit »Aso- floritoare tocmai rupânduo cu greşelile
şi epistole în America la bărbaţi despre ciaţiunea« dela ărangiarea şi înzestrarea trecutului
ciune extremă şi statura mică, cum să con O altă însuşire specifică a miliardarilor soanelor devenite miliardare, este sărăcia, cu
stată la Morris şi la pitica lui soţie. americani, cel puţin a celor mai mulţi dintre care avură să lupte aceştia în copilăria lor.
ei, este şi lipsa absolută de cultură generală, Aşa d. e. să consacrase Claik d ntâi studiilor
Cei mai mulţi dintre . americanii mili
şi necunoaşterea literaturii şi a ştiinţei. tehnice, dar din cauza sărăciţi nu le putu
ardari au o înfăţişare normală, ca Keene,
Cei mai mulţi dintre miliardari sunt continua şi să făcu dascăl, apoi supravegh ator
Stilimann, Griscom, pe când Kiiiger are re.
fii de ţărani ori de muncitori de rând; chiar si în sfârşit băieş; Ca baieş îi succese să
numele de a fi un bărbat deosebit de frumos.
şi Claik care a avut o creştere foarte bună adune după multă muncă încordată 5000
Una dintre puţinele calităţi care este şi ajuns inginer, ori HiH care crescut de dollari, şi banii aceştia deveniră baza averii
comună tuturor miliardarilor americani, este precţi, în cariera lor de miliardari nu şi-au de mai târz u.
precocitatea. Aproape toţi şi-au început ca întregit cultura şi au avut să lupte mereu cu Knight îşi începu cariera ca muncitor
riera în copilărie. Ştefan Girard în etatea de lipsa aceasta. Vanderbilt are o ortografie ca într’o torcătorie de bumbac şi căpăta în
10 ani era marinar. Bennett cu 15 ani ad. un analfabet; Trezza nu e în stare să se is schimbul unei munci de 14 oare la zi, 6 lire
ministrator, Gould cu 15 ani comproprietaruţ călească. Insă lipsele aceste au fost cu atât la săptămână. Carnegie a fost în tinereţa sa
unei şantiere pentru construcţii de vapoare; mai puţin o pedecă de a câştiga averi colo asemenea torcător. Hill a fost fiul unui ad
Knight a întrat cu 8 ani într’o fabrică de sale, deoarece activitatea viitorului miliardar ministrator avut şi primi o creştere foarte
tort; Carnegie câştiga în etatea de 12 ani era aţintită numai asupra scopului, Iuţieală bună dela un popă; tatăl său însă îl alunga
într’o fabrică de tors bumbac 1 dollar 20 în hotărire, consecvenţa în acţiune pune în dela casă şi astfel ajunse servitor la o boltă
cents pe săptămână. »Eu un copil sărac întunerec pe cum vedem ştiinţa şi putinţa de drogerie cu o plată de 2 lire la zi, ear
— scrie Carnegie — mi-am ajuns ţinta fără celpi mai cult şi învăţat om; miliardarul vii mai târziu să băgă cârmaciu la o societate
capital, fără infiuinţă, fără studii înalte, pe torului pe care nu l-a lins cultura îşi con de navigare.
când ambiţia doctorilor eşiţi din şcoalele centrează toată atenţiunea numai asupra luc Stabilimentele cele mai mari industriale
îna|te să mulţumeşte a trăi din pânea pos rului ce-i aduce folos real. sunt creaţiuni de ale muncitorilor săraci.
turilor de încredere câştigate pe calea pro O altă împregiurare pe care o con Edison d. e. a fost telegrafist; Charliss,
tecţiei». sideră Lombroso ca motiv al reuşitei per Koebling, Speckels întemeetorii celor mai