Page 4 - Bunul_Econom_1906_12
P. 4
Pag. 4 B U N * L ECONOM , . Nr. 12
când surorile sale închise îi răspund din mai mulţi stupi odată şi să împreună întrebuinţaţi deci bine timpul lu-
botei cu glas mai gros kua, kum. Aceste în timpul roirii într’unul singur. Aceşti minându-vă şi asupra lucrărilor privi
strigări să numesc cântecul maicilor şi stupi sunt foarte puternici. toare la pomărit.
să pot auzi săra până la doi paşi de N. Nicelaescu, şi Oh. Stoienescu. Cu chipul acesta vă veţi spori iz
părtare de stup. Ele sunt de preţ pen voarele de câştig, veţi aduce bunăstare
tru stupar, pentrucâ-1 vestesc că să pre- în familie şi comună, şi nu veţi mai avea
'• găteşte un nou roiu. Stuparul să se aş Pomărit. prilegiu să vă mai plângeţi de vremi
tepte a doua zi la ieşirea lui. Dacă e grele şi de nevoi.
vreme frumoasă, la opt zile după ieşirea Insămnătatea culturii pomilor.
celui dintâiu roiu, al doilea îşi iâ sbo-
Nici chiar în comunele, unde locui Cultura Dadalui sau Ăgadnlui.
■ rul sub conducerea măteii celei tinere. torii lor să îndeletnicesc mai înadins cu
Dimpotrivă, dacă timpul să strică, dacă
vin ploi. plecarea celui d’al doilea roiu cultura pomilor, nu sunt pomi în număr Culegerea frunzei.
de ajuns şi numai cu samă, pomi de
mai poate întârzia până la 5 zile. Dacă Ca să avem duzi frumoşi şi puter
în acest timp, albinele n’au putut pleca, soi. In cele mai multe comune de ale nici, nu culegem frunza lor decât când
matca ucide pe Celelalte cari sunt în -noastre grădinile sunt cu totul lipsite sunt cel puţin în vârstă de 5 ani.
închisoare şi alt roi nu mai e de temut. de pomi. Iar pe hotar şi pe lângă dru Frunza să culege dimineaţa, după
Al doilea roiu e mai mic decât cel din muri abia să află pomi în părţile locuite ce s’a luat rouă, sau după prânz, când
de Români.
tâiu, fiindcă stupul a fost sărăcit de al nu arde soarele prea tare. Duzii sădiţi
In aceiaş timp ne plângem de lipsă
bine la eşirea acestuia şi mai are şi o pe lângă drumuri, să umplu de praf
şi sărăcie, de dări şi tot felul de greu
matcă nerodnică. sau colb, de aceea frunza lor să culege
tăţi anevoie de purtat. Şi totuşi cât de
-Cu prilegiul roirii să întâmplă că în urma unei ploi, după ce s’a dus apa.
matca să se împreune cu un trântor; uşor este a alunga lipsa şi sărăcia, greu Culegerea frunzei să face sau ru
tăţile şi nevoile! Căile Sunt multe; una
iar alte ori iese a doua sau a treia zi pând frunză cu frunză, ceea ce e prea
însă din cele mai uşoare şi mai îngrabă
ca să capete rodnicie. migălos, sau mai bine să apucă ramura
ducătoare la ţîntă este fără îndoială calea
După plecarea celui de al doilea într’o mână şi să trage spre vârf, ru
de a îmbrăţişa cu toată căldura prăsi
roiu, albinele dau drumul unei mâţei rea pomilor de soi, cu care ne umplem pând astfel toate frunzele. Să nu să
din botcâ, iar pe celelalte le ucid, sau grădinile, coastele, dealurile nepotrivite tragă niciodată dela vârf în jos, căci
le mai ţin închise, dacă mai aifln gând atunci să rup şi mugurii, cari trebuie
pentru altceva, marginile drumurilor ş. a.
să roiascâ. Uneori să întâmplă să iasă să dea, după culesul frunzei.
E uşoară calea aceasta, pentru-că
din botei, mai multe mătei odată. Al Când s’a început culesul frunzei
binele sau le ucid, lăsând numai una, la prăsirea şi îngrijirea pomilor nu să dela un copac, atunci ea trebuie cu
sau să împart în atâţia roi câte mâţei cere atâta muncă şi strădanie, ca de leasă toată, chiar dacă nu e trebuinţă
sunt şi pornesc toate odată, în toate păr exemplu la cultura viţei de viie şi a de frunză, căci altfel să strică dudul
bucatelor.
ţile. Aceşti roi, fiind prea mici, trebu crescând mai mult într’o parte decât
iesc împreunaţi într’unul singur. Pentru cultura viţei de viie să cere într’alta.
La 3—4 zile după al doilea roiu, zeci de lucrători în fiecare an; multe Frurizâ culeasă să adună în coşuri
albinele pot da un al treilea roiu. Unii şi grele lucrări sunt neapărat trebuin sau în saci, cărora să leagă câte un
stupi sunt prinşi de adevărate friguri cioase an de an şi la cultura bucatelor. cerc la gură, spre a avea înleznire la
de roire, cari îi fac să dea roiu după Nu tot aşa şi la Cultura pomilor. Săpa umplerea lor cu frunză.
tul unui strat, pentru sâmănarea sâm
roiu. Astfel poate eşi al patrulea roiu, Când duzii să tund regulat atunci
la 2— 3 zile după cel de al treilea; al burilor, însăşi sămănatul plivitul şi să să pot tăia ramurile cu totul, şi adu-
cincilea, Ia 1— 2 zile după al patrulea; patul pomişorilor, toate acestea sunt lu cându-le acasă să culeg de -frunză, ori
iar al şasălea şi al zeptelea la o zi sau cruri cât să poate de uşoare, iar altoi
rea e aproape o jucărie. dacă creşterea să face pe capre în loc
chiar în aceiaş zi cu ceL premergător.
de paturi, atunci ramurile să dau cu to
Aceşti roi sunt cu atât mai mici cu Celelalte lucrări, ce trebue săvâr tul după ce viermii s’au dezbrăcat, sau
cât au eşit mai mulţi. Ei nu mai au şite pentru ca pomilor să le umble bine
despelit pen tru a 4-a oară.
nici vreme, nici număr îndestulitor de cum sunt gunoirea, sau udarea ş. a. Cantitatea de frunză pe care 6
albine cari să le strângă provizii ca să încă sunt tot numai lucrări uşoare şi,
poate da un dud atârnă de vârsta lui,
iasă din iarnă. Lăsaţi la puterea lor, ei fiind vorba măi ales de grădină, care
de îngijirile ce-’i s’au dat şi de felul
pier întotdeauna. însuşi stupul, care a e la îndemână, ele să pot săvârşi cu pământului pe care este sădit.
dat atâţia roi, e într’atâta de slăbit, în înlesnire printre alte lucrări, fără ea ci
cât nădejde multă la vreo recoltă dela neva să simtă greutate. Un dud cu coroana crescută mare
el, să nu mai avem. şi care s’a tuns în mod regulat poate
Dar înainte de toate să cere pu produce:
Dar afară de aceste roiri fireşte ale ţină, bunăvoinţă şi pricepere. Cine vede
albinelor, mai sunt încă trei feluri: şi cunoaşte folosul prăsirii pomilor şi to La 6 ani 6 Kgr. de frunză
10
Unele abinel roiesc, sau mai drept tuşi nu arată bunăvoinţă pentru acest « 10 « 25 « « «
«
«
« 20
«
«
vorbind, părăsesc stupul cum s’a împri- lucru, este duşmanul binelui său şi feri « 30 « 50 « < «
măvârât, fie că locuinţa nu le e sănă cirii sale, şi cu drept cuvânt vrednic « -50 « 80 « « «
toasă, sau sunt prea puţine, ori că surit de dispreţul tuturora.
Obicinuit să poate socoti, că 3 duzi
besmetice, ori că au isprăvit hrafia. Pe lângă bunăvoinţă să cere n’ea-
de mărime mijlocie sunt deajuns, pentru
Iarna mor de foame în stup, iar pri părat şi ceva pricepere. Nimic însă mai
a putea creşte 3 grame de sămânţă.
măvara fug. Asemenea roi merg la peire uşor azi ca să-şi câştige cine-va price
sigură. Cel dintâiu roiu, poate da şi el pere şi îndemnare în cultura pomilor.
altul. Dacă a fost timpuriu, a a,vut muscă In fie-care comună avem Oameni cari să A v i z .
multă şi anul a fost belşugos, el a pu pricep la cultura pomilor. Ai văzut o In calitate de Delegat al Comi
tut să crească repede şi să-şi adune singură dată cum să face sămănatul, al sariatului Expoziţiunii generale române
provizii, încât locuinţa i-a devenit ne- toitul şi răsăditul pomilor, e de ajuns din 1906, încredinţat cu conducerea
încăpătoare. Mai sunt- roi, cari ies din ca însuţi să poţi săvârşi aceste lucrări. lucrărilor pentru înzestrarea Pavilionu-
