Page 5 - Bunul_Econom_1906_12
P. 5
Nr. 12 B U N U L ECONOM Pag. 5
lui etnografic al Românilor d.n Ungaria, R â tl stăm . Starea mizerabilă a contra tuturor otrăvurilor. Şi ştiţi care
şi în vederea ordinaţiunii D. Ministru ţării noastre, unde domnii din frunte nu e? Este cărbunile pe care toţi îl avem
t. u. de interne Nr. 146 din 13 Martie să interesează de nevoile poporului, ci la îndemână şi care nu ne’ costă nici
a, c., prin care »Asociaţiunea pentru umblă după cai verzi pe păreţi, o ve un ban.
literatura română şi cultura poporului dem clar din următoarele cifre: In anul In caz de otrăvire, ori cu ce ar fi,
Tomân« a fost oprită dela aranjarea 1905 popUlaţiunea Austriei a crescut să pisează cărbuni mărunt de tot, ca
Pavilionului amintit, şi din această cauză cu 300000 suflete; în acelaş an popu- praful. Să dă otrăvitului câte o lingură
a şi sistat acţiunea începută în scopul laţiunea Ungariei a scăzut cu 100000 de praf de cărbune cu apă curată, din
arătat, îmi iau voia a ruga pe toţi a- suflete. La judecătoriile cercuale din 10 în 10 minute până va veni doftorul.
ceia, cari au făcut pregetiri pentru par Ungaria s’au intentat în 1900 240000 *
ticiparea lor la Expoziţiune, să conti procese, în anul 1905 numărul proce In Interesul economilor. Ed-
nue lucrările începute şi să aştepte a-r selor s’a urcat la 329000 Judecătoriile mund Mauthner furnizor de sămânţe în
vizul comisariatului general, care fără cercuale din Ungaria au condamnat în Budapesta, proecteazâ o schimbare pen
îndoială va lua în timpul cel mai apro anul 1900 60000 persoane, iar în 1905 tru vinderea sămânţurilor agricole. Până
piat dispoziţiunile necesare, ca acţiunea 100000 persoane. Aceste cifre vorbesc aci economii cu toată încrederea său
sistată din partea »Asociaţiunii« să se lămurit: emigrarea creşte, mortalitatea aprovizionat cu tot felul de sămânţe agri
continue pe altă cale şi ca Românii din e mare, primite să sporesc. cole dela de acei neguţători, cari sub
Ungaria să nu rămână neprezentaţi în * firma »Mauthner« vând numai sămânţe
partea etnografică română a Expozi- Sfaturi pentru cultura pomi de flori şi de legumi, însă nu şi sămânţe
ţiunii. lor. Alege şi prăseşte totdeauna soiu agricole de ale lui Mauthner, din care
Şi pănă atunci rog pe toţi aceia rile cele mai roditoare de pomi. Udă cauză de o parte pentru singuranţa şi
cari să interesează de această parte a pomii bine pe timp de secetă - îngri mulţămirea cumpărătorilor, de altă parte
Expoziţiunii proiectate, să binevoiască jeşte ca să aibă lumină destulă, căci pentru bun renumele firmei Mauthner,
a să adresa pentru ori-ce informaţiuni altfel nu rodesc. Gunoieşte pomii în fie să va pubica în curând un conspect a
la mine în Sibiiu, strada Morii Nr. 6. care toamnă, căci altfel fac numai foi, acelor neguţători şi tovărăşii, unde să
une-ori şi flori, dar acestea toate cad pot cumpăra sămânţe agricole neescep-
Sibiiu, 21 Martie 1906.
înainte de coacere. Curăţă şi nimiceşte ţionabile — In tot cazul de cumpâra-
l)r . C. Diaconovich. ouăle de omide de prin pomi, căci în rare e de interes să ne convingem mai
zădar să vor face flori şi fructe, dacă cu singuranţă, că dela cine este sămânţa.
le mănâncă omizile. Aprinde paie şi *
Ştiri de tot felul. gunoaie în grădină, dacă s'ar întâmpla Abia sunt patru săptămâni de când
să cadă brumă pe timpul înfloritului am comandat dela dta crucea duplă
pomilor. Fumul împedecă căderea bru electro magnetică R. B. nr. 86.967, pen
Pentru sporirea fondului gim
naziului din Brad. Elevii seminaru mei şi astfel pomii pot să rămână în tru care primeşte cea mai ferbinte mul-
cărcaţi de poame. ţămită, pentru că mă simt deja foarte
lui din Sibiiu au luat frumoasa hotă
râre să dea în decursul vacanţilor de bine. Acum te rog să trimiţi vecinului
Paşti şi la vară mai multe concerte prin Comande de vapoare române. meu Iosif Laibach un aparat pentru-că
Din Londra să telegrafiazâ, că guvernul şi el sufere de reumâ şi eu i-am reco
toate locurile româneşti unde venitul
român a comandat în Anglia costruirea mandat crucea dtale, pentru că asta îl
promite a întrece spesele efective ale
coriştilor. Venitul concertelor are să în- a 8 vase pentru serviciul fluvial al Du vindecă de sigur. Cu stimă: Andreiu Til-
nărei. Aceste vase vor fi armate cu tu mann, măsari în Zomba. Astfel de epis
curgă la fondul gimnaziului din Brad.
Gimnaziul acesta românesc are azi nu nuri şi iuţeala lor pe oară va fi de tole de recunoştinţă primeşte dl Alberţ
18 mile. Muller, Budapesta V. Vadâsz-u. 42/G.
mai 4 clase, dacă îndată ce venitele fon
■ * inventatorul crucei electr o-magneţice R. B.
dului îi va permite are să se comple
teze la 8 clase. Telefonare fâră slrmă. După nr. 86 967, cari dovedesc limpede marea
minunata invenţiune a telegrafiei fără binefacere a ei.
Primul concert al tinerilor cari sîrmă datorită italianului Marconi, acum *
pleacă în apostolie, va fi în Orăştie la
este pe cale a să inventa telefonarea EntU3iasm teatral. Un cas curios
sărbătorile Paştilor.
fâră sîrmă. O gazetă engleză scrie că de entusiasm teatral s’a păstrat în cro
* un ofiţer din marina iaponeză cu nu nicele oraşului Salzburg. In 1783 s’a
întreprindere românească» Ca mele Kitnuro a inventat telefonarea fără jucat în acel oraş tragedia «Agnes
mera României a primit un proect de sîrmă. In acelaş timp vine şi din Viena Bernauer». Eroina, Agnes era o fată
lege prin care să acordă pe 30 de ani ştirea că la centrala poştelor şi tele foarte frumoasă, blândă şi bună; la
unui consorţiu de capitalişti Români grafelor din muzeul de comerciu aus sfârşitul piesei ea este arunCată în Du
din România, Transilvania şi Bucovina triac să fac de mai mult timp experi năre de intrigantul Viredom Pieso; la
înfiinţarea de case de împrumut pe a- mente cu un nou aparat de telefonare întâia reprezentare, a făcut asupra cetă
manet (munţi de pietate) în toate ora fără sîrmă, cari ar fi reuşit foarte bine. ţenilor o impresiune grozavă; spectatorii
şele din România Capitalul iniţial este plângeau de mila eroinei Actorul, care
1 Milion şi va putea fi mărit dreptul Un leao eftin pentra toate a jucat rolul intrigantului, a fost fluerat
prin nouă emisiuni de aeţii. După in Otrăvurile. — Până acum de curând, la sfârşitul piesei, deşi jucase admirabil.
formaţiile ce le âvem, propunerea a pentru orice fel de otravă trebuia un Ura artistică deveni acum ură fisicâ:
făcuto ministrului de finanţe al Româ leac sau doftorie, când să întâmplă vre publicul ura pe actor într’atât, încât
niei îri chestiunea asta o bancă fruntaşă un caz de otrăvire, şi nici un ajutor cu de-aci înainte actorul nu era sigur
■din Transilvania, adecă »Albina« din doftorii nu să putea da dacă nu era pe nici o stradă şi nu mai îndrăs-
Sibiiu. Idea este a Dl Dr, C. Diacono- doftorul de faţă, care să vadă cu ce s’a nea să intre în birturi şi în cafenele,
vich, care şi prin această întreprindere otrăvit, căci otrăvuri sunt multe, şi ce Cetăţenii îl urgiseau ca pe unul, câre
a dovedit, ca şi prin celelalte iniţiate anume doftorie trebuie să iacei otrăvit într’adevăr ar fi ucis pe Agnes. Actorul
de el şi reuşite, că este un bărbat pri- . ca să scape cu Viaţă. voia să fugă din oraş. Atunci directorul
ceput. I In timp de 63 «ni, oamenii de şti trupei, ca să împace lucrurile, a schim
' * ! inţă au muncit şi au dovedit un leac bat sfârşitul piesei şi după câte-va iile