Page 2 - Bunul_Econom_1906_13

Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 13

cu atât despreţueşte el mai tare şi cul­ tru cel bogat, pen'tru-că le mănâncă în Herţegovina în preţ de 20 milioane de
tura acelora. urma altor mâncări mai groase sau că coroane.
apoi le pregăteşte în felurite moduri,
' Să nu ne prea mirăm deci, că as­ In ţara noastră cele mai vestite ţi­
tăzi, de sus dela ministru până jos la pentru de ale putea păstra timp mai nuturi de pomârit sunt: Crişul mare şi
îndelungat penfriT anul întreg
primarul satului, toţi sunt de o părere Kecskemet, cari vând pe fie-care an a-
şUun gând, ca adecă să se lăţască şi Poamele proaspete au aceea însu­ lune şi struguri în preţ de peste un
sporiască cât mai mult pomii nobili şire deosebită, că potolesc şi stâmpâră milion de coroane. Orăşelul Goncz vinde
setea omului, apoi îi curăţă sângele din
prin grădinile, pământurile şi fânaţele pe an persece în preţ de 24 mii de
noastre. Aceste ordinaţiuni au în ve­ timp în timp de materiile de prisos sau coroane. Murăşul mare, vinde pe an
stricăcioase. De aceea le recomândă şi
dere de o parte propriul nostru interes struguri în preţ de 600 mii de coroane,
doctorii celor slăbi şi betegoşi.
şi folos, de altă parte mai este chiar iar’ Maramurăşul vinde pe an mere şi
Ca mai în toate afacerile economice,
şi interesul, folosul şi mărirea ţării ri­ pere în preţ de peste 500 de mii co­
aşa şi în cultura pomilor, Americanii
dicată prin aceasta, pentru-că acum cu roane.
trenul mai umblă şi oameni străini prin ne-au luat pe dinainte, de oare-ce ei Dar’ să nu mergem aşa departe î
ţara noastră şi dacă aceia ne văd gră­ exportează poame chiar şi aici la noi Aci e Cisnădioara de lângă "Sibiiu, des­
dinile noastre destul de mari, ba chiar într’o măsură foarte însămnatâ. Numai pre care deşi nu pomeneşte nimic sta­
potrivite pentru cultura pomilor, pline perseci au exportat ei într’un an de tistica, totuşi credem, că şi ea vinde
de scăieţi şi alte buruieni nefolositoare, 280 milioane de coroane. pe an cireşe şi alte poame în preţ tot
ba poate chiar şi stricăcioase şi In Francia un .orăşel mic cu numele aşa de mare ca şi orăşelul Goncz din
veninoase; dacă ne văd pieţele, uliţele, Bulben vinde pe an persece în preţ de comitatul Torna.
drumurile, râurile şi câmpurile noastre 150 mii de coroane. Un sat cu numele Aceste câteva dovezi, credem că
pârjolite de arşiţa soarelui şi fără de Cavaillon, cu pământ petros, vinde pe sunt de ajuns, pentru a să putea ve­
nici un pom sau arbor pe ele: de sigur, an mandule în preţ de 30 mii de co­ dea de ce mare însămnătate şi folos
că nu ne vor lăuda, de sigur, că nu roane. Oraşul Lion vinde pe an cas­
este pomăritul şi ce păcat mare fac a-
vor zice, că suntem un popor cult şi tane în preţ de 4 milioane de corane.
ceia, cari îşi lasă grădinile lor destul
de sigur, că vor mai spune şi scrie şi Ţinutul Miihlhiause din Germania» de mari fără de nici un pom roditor
altora acasă la ei, că cum e în ţara vinde pe an cireşe în preţ de 280 mi­ în ele. Unii ca aceia să asamănă moşu­
noastră. lioane de coroane;1'în mai multe ţinu­ lui Toma din poveste, care să plângea
Pe lângă aceste foloase obşteşti aşa turi din Germania, economii au scăzut vecinului său de -sărăcie, iar’ comoara
'. .Gj*. ■ V
zicând, pomâritul ne mai aduce şi un cultura bucatelor ţn contul ( pomăritului stătea ascunsă sub picioarele Jui şi a-
folos practic prin poamele lui, cari sunt şi al economiei de vite, sămănând pen-v ceea nu era alt-ceva decât un pom'
o adevărată binecuvântrare a lui, Dum­ tru nutrirea acestora o .parte însămnatâ mare roditor, pe care l’a cultivat lpf în­
nezeu pentru, cel sărac, ca şi pentru cel a câmpurilor cu plante de nutreţ. demnul vecinului în groapa, pe care a
bogat. Pentru cel bogat, pentru că le Sârbia vinde pe tot anul prune şi făcut’o săpând după bani şi care apoi
mănâncă une-ori în loc de altă mân­ rachiu fabricat din acelea în preţ de în tot anul îi aducea părale frumoase
care sau ca legumă de post, iar’ pen- 24 milioane de coroane, iar’ Bosnia şi din vinderea poamelor.

Ear cel mare căpitan, ce visa numai răsboi, Cu-aşa arme ce port dânşii, Şi cu său la vârfuri unse
Iute aprig şi ’nfocat Rămânea pe loc trăsnit. Ca să între cu temeiu.
Mergea iute ’ncălecat Toţi aveau legat la gât Ear ca' sulţa mai lesne
Pe un codoi Câte-un foarfice-ascoţit: Să străpungă, să străbată,
De măturoi. Pe vrăjmaş când l’ar vedea îşi luase şi cocene
■ * Iute ’n foarfice să-l ea La nevoe să le bată.
Aşa oastea ’n drum călare Şi să-l tae mărunţel Aşa straşnic înarmaţi,
Făcea ropot, tropot mare; Precum tai la petri njel. toţi vornicii;"toţi cântând
Că mergeau doar' nu glumeau * Străbătură văi şi dealuri
Şi papucii ţiiau, Aste arme erau insă şi câmpii pe rând, pe rând,
Prafu ’n cale mi-1 stârneau Pentru lupta de pe loc, Pân’ ce-ajunserâ, ’ntr’o seară
De nici drumul nu-1 zăriau, Pentru mare depărtare unde va prin depărtare
Şi mergeau şi toţi cântau, Mai aveşu şi puşti de soc. De văzură dintr’o dată alb
Văi şi dealuri răsunau; Puşti de soc ceva si lat si mare;
Şi cântau aşa cântare Ce nu i-au foc Ear din dată ce văzură
Cum n’auzi în lumea mare Nici trosnesc Lucru-aşa de alb şi lat,
Şi cum n’a mai fost din veac; Şi nici lovesc Ce gândiră, ce crezură
Căci cânta de foc şi-aman Numai puste să numesc. »Apă-i, apâl au strigat.
Cel mai mare căpitan Căci ziceau ei:
Şi zicând că este apă,
Dmtr’o vreaja de dovleac. «Socu-i soc,
dintr’o dată toţi s’opri/ă
Ear aşa precum cântau «Este drept că nu ea foc,
Şi pe câmp cu toţi acolo
Ş' de arme răsunau, «Dar de-i puşcă ce mai vrei? peste noapte poposiră.
Căci precum erau soldaţi «Nu loveşte? . . . Treaba ei!»
* Să culcară toţi acolo,
Erau şi strajnic înarmaţi: * * toţi ostaşii jos de rând,
Deţcumva i-ar fi zărit, Ş’aveau încă toţi şi suliţi Şi-adormtră ’n fericire
însuşi Dariu împărat, Lungi d-un cot, cu cozi de teiu socotind cu toţi în gând: