Page 4 - Bunul_Econom_1906_13
P. 4
f t f r * ________________■ BUNUL ECONOM Nr. 13
A fa . Ştiind că mai toate legumele din pueţi de carpin, sînger, pâducel, Acesta arde tot ce atinge, mai cu sea
cer mulţi apă în timpul creşterii mai porumbar ori de păr pădureţ, cari să mă până nu să amestecă cu apă.
cu seamă în verile secetoase, vom căută găsesc prin păduri.- Cel mai bun gard Noi sfătuim şâ se întrebuinţeze mai
a le cultiva în apropierea unei ape cur viu să face din glădiţa cu ghimpi, însă bine varul amestecat cu piatră vânătă
gătoare sau stătătoare, de unde să pu să formează şi să întreţine cu ane- topită în apă.
tem lua apă prin şanţuri sau prin dri-ce' voinţâ. Ori ce gard viu trebue tuns în
Pentru creşterea viermilor să poate
alt mijloc mai leznicios.. fiecare an, spre a nu-1 lăsa să se în
folosi orice fel de paturi, dar’ cele mai
Pentru puţinele legume, ce fie-care tindă prea mult in laturi şi să nu buhe şi cari ocupă loc mai puţin sunt
poate să şi-le cultive în grădiniţa de crească prea înalt, \ cele făcute în formă de poliţă, cari în
lângă casă, este de ajuns o fântână, din loc de un singur pat să pot pune 4 şi
care să se scoată apa în vase mari, Creşterea viermilor de mătasă. 5, unul deasupra altuia. Paturile să pot
spre a să aieriza înainte de a uda le face din ostreţe de răchită, cari să strâng
gumele cu ea. şi să întind, atunci când e nevoie de
Pământul. Legumele nu să fac de In cele ce urmează, asupra creşterii ele. La creşterea viermilor, paturile co
cât în pământ bun; în pământ rău, ori vermilor de mătasă, presupunem că cei stă mai mult decât ori ce, de aceea tre
cât de mult s’ar uda, dau roade slabe. cari voiesc să crească viermi, au cum buie căutat ca ele să se facă cu chel
părat încă din timpul iernii sămânţa
Cel mai bun pământ pentru legume să tuieli cât mai puţine.
de care au trebuinţă de la un negus
găseşte pe locurile joase şi drepte şi Pentru un gram de sămânţă, ce
prin luncile de pe margina apelor, unde tor cinstit, care nu vinde decât sămânţă s’ar creşte, patul trebuie să aibă 2 me
stratul de deasupra este format prin bună şi sănătoasă. tri de lungime şi 1 metru de lăţime.
depunerea pământului spălat de pe dea De asemenea mai presupunem că
luri şi cărat în vale de apele de ploaie. cumpărătoriul a păstrat bine sămânţa, Dela „Reun. rom. de agricultură din
Cum însă nu totdeauna putem âdecă întinsă în straturi foarte subţiri,
avea la Îndemână un aist-fel de pământ ferită de şoareci şi de praf, într’un loc comitatul Sibiin".
vom căuta totuşi de a cultiva legumele rece, uscat şi aerat. ,
într’un pământ uşor, afinat şi reven. In- Dacă avem sămânţă bună, primă împărţirea sămânţelor. ;
tr’un pământ tare, uscat ori cleios, ori vara, prin luna lui Aprilie, trebuie să
cât ne-am sili să-’l îmbunătăţim cu în- îngrijim de curăţirea odăilor şi a patu In şedinţa sa cu data de jos sub
grăşeminte, nu vom reuşi a produce le rilor, în care voim să creştem viermii. scrisul comitet central, luând în conzi-
gume aşa de bune ca într’un pământ, derare cele 65 cereri intrate, a împărţit
care de felul lui este bun. Ori-ce pă Curăţirea odăilor şi a pa în mod gratuit între membrii petenţi
mânt însă, ori-cât de bun ar fi, tot are turilor, pe care să oreso viermii în total 76 klgr. sămânţă de trifoiu, 28
klgr. sămânţă de napi de nutreţ şi 39
nevoie de îugrăşăminte, după doi ani de mătasă.
de cultură. sămânţă de luţernă şi anume:
înainte de a începe cu creşterea,
Locul. Ţinând samă de faptul că: A) sămânţă de trifoia.
trebuie să curăţăm: bine atât odăile cât
legumele trebuesc udate şi că nu cresc
şi paturile sau poliţele, pe cari să cresc Isidor Blaga, paroch, Lancrăm, Ni-
bine de cât în pământ bun, care, după-
viermii. colae Ivan, învăţător, Dobârca, Toma
cum am spus mai sus, să găsesc prin “Dragomir, paroch, Porceşti, Florian Bo-
locurile joase, vom căuta a aşeza gră Odăile să curăţă şi ajung să fie loga, paroch, Marpod, Aron Suciu, econ.
dina pe un loc şes, sau prea puţin po- sănătoase, spoîndu-le bine peste tot cu Dobârca, Ioan Dobre, învăţător, Deal.
vîrnit spre miază-zi ori răsărit. Pe un var, adecă atât păreţii cât şi tavanul, La fiecare câte 2 7* chlgr.; Valeriu Flo
duşumeaua, cşile şi ferestrile. Odăile să
astfel de loc, legumele să pot uda cu rian, paroch, Racoviţa, Dem. Orăştian,
curăţă şi mai bine, dacă în loc de a
înlesnire şi apa de ploaie străbate în învăţător, Apoldul-rom., Ioan Stănuleţ,
să spoi numai 'cu var curat să mai pune
pământ, în loc să se scurgă cu repezi econ., Ilimbav, Ilie Iosot, paroch, Galeş,
ciune în vale, cum să întâmplă în lo în var şi piatră vânătă (sulfat de cu Demetriu Săeărea, înv. pens., Sebeşul-
pru). Piatra vânătă să topeşte deosebit
curile deluroase. Cele mai multe legume sup , Vasile Dobre, paroch, Câpâlna, Co
în apă caldă, care să toarnă pe urmă
au trebuinţă de multă căldură, de aceea, muna politică, Deal, Nicola Sasu, notar,
peste varul (lapte de var) cu care spoim.
locurile povîrnite spre miază zi, sunt
Pentru odăi destul de mari, în cari să Nicolae Şurean, paroch şi A ’exandru
cele mai bune, fiind-că să încălzesc iute Bârsan învăţător, toţi din Rusciori, Şte
primăvara. Şi locurile povârnite spre ! pot creşte viermii de mătasă eşiţi din fan Bratu, econ. Tilişca, Nicola Cârpi-
9 dramuri şi jumătate (o uncie sau 30.6
răsărit îşi au partea lor bună, căci soa- i nişan, paroch, Râhău, Ioan Brâtu. înv.
gramş) sămânţă, trebuie să se amestece
rele de dimineaţă face mult bine legu dirig. Tilişca, Ioan Aleman, econ. To-
în varul de spoit două kilograme de
melor; însă dacă nu sunt adăpostite pârcea. Ioan Marin paroch, Rîusadului.
piatră vânătă topită în apă.
de vînt, âufăr de răceala nopţilor de
La fiecare câte 2 chgr; Ioan Petrişor,
primăvară, şi sutâr cu atât mai mult Paturile (poliţele) trebuie şi ele să paroch, Alţina. Irimie Răduţ, notar, Avrig,
cu cât razele soarelui de dimineaţă, fie curăţate cu îngrijire şi pe urmă să Demetriu Ivan, paroch, Dobârca. Toma
cad mai de-a dreptul pe ele. Pentru spoiesc cu o bidinea muiată în lapte
Doican, paroch, Sebeşul-ipif. lordache
o grădină de întindere potrivită, vom de var, în care s’a pus şi piatră vânătă,
Roşea Căpitan, propr. Sălişte. Ioan Bu-
căuta un loc adăpostit' de jur-împrejur, după cum s’a spus mai sus.
nea, paroch, Tilişca. Petru juga sen. şi
aşezat în faţa soarelui şi nu departe de
Sunt şi alte materii cari însănăto Petru Juga jun. ambii parochi, Tilişca.
casă, depare-ce legumele trebue să fie şesc odăile şi poliţele mai bine decât Comuna bisericească Deal. Vasile Ma
mereu subt ochiul celui ce le cultivă.
varul amestecat cu piatră vânătă; aşa xim, paroch Avrig. Comuna bisericiască
împrejmuirea. Pentru a feri legu este uleiul de vitriol (acidul sulfuric). Sebeşul-sup, Ioan Mateiu, paroch, Se-
mele de stricăciuni, din partea oame Din acesta să ia o parte (5 litri) de beşul-sup. Ioan Tatu, paroch, Ţichindeal.
nilor şi a vitelor, precum şi pentru a apă, spre a să spoi cu el ca şi cu va Ioan Cândea, protopresb, Avrig. Nico
le adăposti' de vînturi, vom împrejmui rul. Piatra . vânătă cu var este mai lezne lae G. Popa, econom, Sayu Florea. econ.
grădina cu un gard înalt de nuiele, de Întrebuinţat, fiindcă să găseşte mai ambii din Pianul-inf. Ioan Dătnian, paroch,
de mărăcini, ori cu uluci de scânduri uşor la prăvălii şi nici nu este primej Nucet şi Comuna bisericească Sebeşul-
sau si mai bine cu un gard viu, făcut dioasă, după cum este uleiul de vitriol. inf La fiecare câte 11/i chlgr. Toader
