Page 2 - Bunul_Econom_1906_14

Pag. 2 B U N U L ECO NOM Nr. 14

râtul, îmblătitul ş. c. 1. se face mai tot de 44 milioane de dolari. Scăderea
cu maşinile mânate de puterea aborului aceasta provine parte dela soiul mai
şi a electricităţii. prost de oi al Argentinei, parte că nici
Intre statele din America de sud, E de însămnat, că deşi Argentina lâna nu se îngrijeşte cum se cade până
Argentina este cel mai înaintat în pri­ produce atâta potop de bucate, totuşi la vânzare.
vinţa economică. Pe când . mai înainte consumatiunea acelora nu face mai mult Pentru esportul de carne şi-..con-,
de asta cu 30 de ani era un stat sărac, ca 160 chilogrami de locuitori pe an. zerve lucră anumite societăţi. Intre
care-’şi cumpăra (importa) chiar şi bu­ împrejurarea aceasta încă contribue acestea cea dintâiu e Sausinena şi Comp.,
catele de lipsă pentru nutremânt, din foarte mult, ca ea se poată vinde pe care lucră cu un capital de 3 milioane
Statele-Unite, Chili şi Turcia, pe atunci fie-care an o cuantitate aşa mare de dolari şi taie pe an câte 76 mii vite
în anul trecut a vândut (esportat) numai bucate. cornute şi 1,289.000 oi, River Plato cu
bucate în preţ de peste o sută mili­ Causa, pentru ce nu mâncă Argen­ acelaşi capita', care taie pe an câte
oane dolari. tinenii mai multă pâne, este a se căuta 75 mii vite cornute şi 1,120.000 oi,
La aceasta vânzare însămnată de în economia lor înfloritoare de vite. In Fresch Met şi Comp. cu un capital de
bucate, Argentina a putut ajunge numai adevăr, că ei se nutresc mai cu samă 2 milioane dolari, care taie pe an 56
în urma poziţiunei sale geografice fa­ cu produsele vitelor, precum e: laptele, mii vite cornute şi 1,019.000 oi ş. a.
vorabile. In adevăr ţârmurii ei spală untul, brânza, carnea şi tot felul de Societăţile numite, cari sunt într’un
Oceanul, care apoi transportează cu conserve de carne, pe cari le tran­ număr de 11, taie pe fie-care an atât
ajutorul corăbiilor bucatele în toată sportează une-ori şi peste Ocean în alte pentru conzumul dinlăuntru al ţării, cât
lumea. Afară de Ocean mai uşorează state, pe anumite corăbii, ai căror pă­ şi pentru esport 850 mii vite cornute
transportul bucatelor încă şi număroase reţi sunt cuptuşiţi cu ghiaţâ, sau cu şi 12 milioane de oi. Care va se zică
riuri navigabile. anumite aparate, cari pot se producă se taie pe fie-care an 3 % din vitele
Dar’ Argentinenii încă nu sunt îngheţarea cârnurilor proaspete. In mo­ cornute şi 11% din oi. Acest conzum
.mai puţin practici, decât ceialalţi Ame­ dul acesta apoi ei le pot transporta pe uriaş, a ridicat apoi aşa de mult eco­
ricani. Văzând ei adecă, că bucatele mare cu lunile fără ca se capete vr’un nomia vitelor în Argentina.
li-le cam concurează celelalte state, s’au miros neplăcut, sau să se strice. Dar nu numai conzumul numit, a
apucat şi au început a le prelucra în După o conscriere mai nouă a dat uri avânt aşa puternic economic de
făină. Morăritul lor a luat în timpul vitelor, se află astăzi în Argentina: vite, ci şi păşunatul, care este unul
din urmă un avânt atât de puternic, 5 milioane de cai' 28 milioane de vite dintre cele mai bune şi mai potrivite
în cât a pus în uimire pe toţi, câţi au cornute, 110 milioane de oi şi 1 milion de pe faţa pământului. Argentina are
văzut producţiunea lor bună şi uşoară de porci. Numai Rusia şi Statele-Unite un pâşunat, care se estinde pe un te-
a tot felul de făină. din America întree Argentina în ceea-ce ritor mai mare ca de 100 milioane
Argentina are o suprafaţă de 101*25 priveşte creşterea şi ţinerea cailor. hectare.
milioane de hectare potrivită pehtru Cu economia oilor, Argentina stă In legătură cu acestea mai con­
cultura bucatelor. Dar până acum nu în fruntea tuturor ştatelor de pe pământ. tribue la ridicarea economiei vitelor şi
sunt lucrate din aceea suprafaţă decât Numai cât aceea economie nu aduce societăţile numite, cari prin aparatele
8 — 9% , adecă 8 % milioane de hec­ atâta folos, ca în alte- state. Astfel, pe lor de a îngheţa carnea şi conzervele
tare. Din suprafaţa aceasta apoi 3 mi­ când în Australia de pildă dela 80 mi­ şi a le transporta în starea aceasta şi
lioane hectare sunt cultivate numai cu lioane de oi se vinde lână şi alte pro­ peste Ocean, pot se lucre chiar şi pe_
grâu, ear restul cu alte sămânături sau duse de ale acelora în preţ de 100 mi­ timpul acela, când vitele pătimesc de
plante de nutreţ. Cultura bucatelor, lioane dolari/ pe atunci Argentinenii oare-cari boale lipicioase, pe când alte
adecă aratul, săpatul, sâmânătul, sece- dela 110 milioane de oi, vând numai state, cari espoartă vitele vii, pe timpul
i i V i. . . . ii — -— . —— »
groaza în păgâni, în toamna vieţii la 1877 să vrea să şi sfârşească viaţa în satul în care voi, goleam ocaua lui Cuza dintr’o suflare, şi
râzboisă la Plevna arătând dujmanilor vitejia să născuse după valea Jiului. voi vă bateţi joc de mine ca năpârstoacele
românească. Nu mai putea de dragul ofiţerilor tineri, alea de pahară. — Şi bând să încălzea nenea
Parcă îl văd şi acum cu părul alb ca care eşise atunci din şcoală deşi îl năcăjeam Nae şi începea să ne povestească dragostile
zăpada şi cu mustăţile şi batbişonul negru toată ziua. — Dar' vorba aceia pe cine iu­ lui din tinereţe şi traiul din râz roiul cu tur­
ca pana corbulu1. bi sti,. îl şi năcăjeşti. Câte odată însă întrecea cii, spunând lucrurile aşa cum re-a' petrecut,
cu gluma şi supărat foc ne raporta Colontlu- nu ca alţii care fac din ţânţar, armăsar. —
Ii străluceau pe pept Virtutea militară,
lui, care cunoscându-i firea să făcea că ne Numai dragostea o înflorea, atâta cusur avea
Crucea Sfântului George, Steaua României,
pedepseşte foarte aspru. — Să-’l fi văzut ru- şi dumnealu'.
Trecerea Dunărei, Apărătorii Independenţei
pându-şi mânile de ciudă că l’a Împins nă­ — Ti-a fost frică nene Nae, când ai
şi comemorativa Rusească.
cazul să ne reclame, cum să ruga tot el să intrat întâi în luptă, l’a întrebat un camarad
Era Locotenent. Mai avea un an pănă ne ierte şi cu câtă bucurie, ne vestea ridi­ ca s’o mai rărim cu paharul cu care ne în­
să împlinească 50 ca să treacă Ia penzie cu carea pedepsei, sărutându-ne şi îtnbrăţâsin- colţise de tot, ca să ne vadă puterea şi să
leafa întreagă şi zdravăn ca tunul. — Nu-'i du-ne pe toţi. A trecut atâta vreme de atunci se răzbune pe noi de glumile ce i-le făceam.
vorbă că-i rămăsese din război, un semn şi mă gândesc şi acum, câtă bunătate de su­ — Apoi de măi băieţi, judecaţi şi voi
măricel de tăetură la sprânceana dreaptă, o flet era grămădită în inimă lui de viteaz. din câte voi spune şi trageţi învăţătura, că
împunsătură de baionetă în umărul stâng şi Seara chef mare pentru împăcăciune, doar' sunteţi cărturari nu frontavoi ca mine
vre-o două semne de gloanţe, care îi trecu­ Nenea Nae era în capul mesei, mâi vesel ca bătrân! Şi a început nenea Nae să ne po­
se prin armurul piciorului. — Flori la uieche după o bătălie. • vestească:
după cum ne spunea râzând, schimbând tot­ »Cele rele să se spele, cele bune să se — Era gata batalionul de luptă, Maio­
deauna vorba, când îl rugam să ne poves­ adune* îşi începea dumnealui urarea şi de rul încălecase calul şi ne trecuse în revistă.
tească din vitejiile lui. aci încolo ţinete pânză să nu te rupi. Aşteptam ordinul de pornire. In depărtare
Să mutase de curând în regimentul — Dar’ bine mânzilor aţi început să vă să auzia bubuitul tunurilor. Atunci a trecut
nostru fiind-că era din Gorj şi vrea să fie codiţi! Să nu văd picătură în păhar! Militar pe dinnaintea nostră o baterie de artilerie
mai aproape de casă, căci mai avea vre-o rul care nu ştie să bea — nu ştie nici să iu­ care gonea în galop, casă ocupe o înălţime'
.şeasâ luai până să se retragă din armată şi bească, nici să se bată! Când eram tânăr ca ca de acolo prin focurile ei să susţină în-