Page 1 - Bunul_Econom_1906_15
P. 1
Anul VII. Orăştie (Szâszvâros), 22 Aprilie n. 1906. Nr. 15
REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Orăştie '1 şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiulni"
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe nn 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 10 lei pe an. In flecar© Duminecă. Abonamentele n inserţiunile se plătesc înainte.
t toriul agenţilor şi samsarilor ce-i au în In faptă însă abea sunt câteva casse
Bursa şi organizarea diferite alte oraşe mai mici si din toate mai mari, societăţi şi privaţi, cari să
r
»
economică. comunele. Locul unde ei cumpără şi ocupă cu temeiu şi pricepere şi cari
vând în mare toate productele să nu adună prin legăturile lor întinse toate
meşte bursă. Preţul de cumpărare şi de productele ce să caută acolo.
In primul nostru din numărul tre-
vindere să schimbă în toate zilele după Noi românii n’avem nici o cassă
cut scriind noi despre bucuria împre
împrejurările de .negoţ, după mersul mai mare, nici societate, nici chiar pri
unată cu sărbătorile Paştilor, am atins
timpului şi după starea afacerilor poli vaţi, cari să aibă astfel de legături în
si dorinţa de a îr.fi nta o societate mai
»
j
i
mare penlru înaintarea poporului în cele tice din ţară. De aci provine împreju tinse la poporul nostru dela care să se
rarea, că de multeori preţul grâului şi adune prisosul şi s’âl ţină în rezervă
economice, comerciale şi industriale.
al cucuruzului primăvara când econo- pentru al concentra la bucşă şi al valo
Scopul acestei societăţi ar fi ca să adune
nomului i-să golesc jitniţăle, puţinul cât riza de acolo. Navem nici negustori
productele şi agonisi ala de prisos dela
îl mai are, ducându-1 la piaţă, află cu sur mari, nici mici, nici agenţi, cari să cum
poporul muncitor, plătindui-le cu preţ
prindere că nu mai capătă preţul cu care pere şi să vândă în mic dela popor,
bun, şi valonzându-le în folosul socie
s’a vândut aceleaşi producte toamna, şi de aceia casele cele mari şi socie
tăţii pe deoparte, iar pe de alta pro-
când toţi aveau de prisos. Aceasta pro tăţile de valorizare îşi iau de agenţi pe
cutându-i poporului muncitor mărfuri şi
vine de acolo, că capitaliştii au adunat în negustorii mari şi mici din neamul lor
alţi articli de negoţ de cari are el tre
magazinele lor din centru destule bu şi din câştigul ce rămâne tot neamul
buinţă în economia sa şi în viaţa lui
cate şi în vederea iţpui timp priincios lor beneficiază şi să îmbogăţeşte.
casnică de toate zilele. Noi inzistâm
de primăvară, “ când sâmănâturile p ro -! Dacă e vorba (far* de o organi-'
pentru înfiinţarea finei astfel de socie
mit roduri mănoase, ei să reţin şi nu zare economică practică a noastră, atunci
tăţi din motive practice şi fiind că sim
mai cumpără. Tot aşa să schimbă pre după băncile ce le avem şi cari a luat
ţim o lipsă arzătoare pentru binele po
ţul, creşte ori scade, la alte mărfuri, un aşa avânt îmbucurător, fruntaşii nea
porului nostru, căci după cum să ştie,
după căutare şi îmbiarea ce să face în mului nostru, la locul cel dintâiu ar
astăzi, comerciul îl poartă capitaliştii,
fiecare zi la bursă. Bursă aşa dară este trebui să se gândească asupra ocupărei
adecă oamenii cei cu bani mulţi şi pri
un feliu de târg la care iau parte zil acestui teren de muncă economică. Şi
cepere. Oamenii aceştia sunt organi
nic o mulţime de cumpărători şi vân în cadrul acestei organizări practice şi-or
zaţi si ei, in toate oraşele mai de frunte
zători. Fireşte, mulţi aşa zicând cei mai avea locul lor de sine înţeles şi toate
ale ţărilor, astfel şi în capitala ţârei
mulţi din aceştia vând şi cumpără nu celelalte: asociatiuni, reuniuni si tovă-
noastre în Budapesta cumpără şi vând i J j
mai din speculă de câştig la care iţi răşii de tot feliul. o.
în mare toate productele şi toate măr
trebuieşte multă iscusinţă şi noroc.
furile adunate din ţară prin şi cu aju-
Dar' când a fost la botez peste 9 luni, şi când să găsea vre-un creştin fără milă de
^ F O I T A ^ mi-a şoptit la ureche: Nasule să pui numele păgân să înfigă baioneta în cel căzut, ori să-i
la copil Mihail Săraca Ileana! Tot nu-i uitase, zdrobească capul ca sâ-1 trimită mai repede
Hi». - mmmi voia să-l pomenească toată viaţa strigâildu-i în lumea lui Mahomet, că de... pădure fără
numele cu drag. Sunt 21 de ani de atunci uscături na să poate; atunci săreau ceilalţi
(Urmare şi fine). pe Mihai finul meu îl cunoaşteţi toţi, flăcăul camarazi şi nu-T lăsau zicându-i: Lisă-l frate,
In zidar l’am aşteptat însă, ră nu l’am cel mai frumos din regiment, caporalul din o fi având şi el părinţ\ fraţi ori cop care
mai văzut până dimineaţa, când l’a adus mort compania 3-a. îl aşteaptă ca şi pe noi în ţara lui şi atunci
o patrulă de a noastră, care îl găsise împuş — Dar’ în război cum s a purtat ai noş şl celor răi le zbura gândul la ei în sat, li
cat într’o porumbişte de lângă reduta tur tri cu răniţii şi cu prizionerii turci, îl între să muia inima şi în loc să mai lovească pe
cească. Căutase băiatul porumb pe la soldaţi rupse alt camarad, care nu să mai sătura vrăşmaş, îl îngrijeau şi-l plângeau ca pe un
şi negăsind, alergase într’un suflet Ia miez de ascultând pe nenea Nae. frate.
noapte pe întunerec să-ţi dai cu degetul în — Am auzit că pe bieţii răniţi, când Când a căzut Plevna ai noştri aveau
ochi, să culeagă câţiva din porumbiştea de îi găsea pe câmp îi făcea ciopăţi, iarJ merinde pe 2 zile. Turcii erau lihniţi de foame.
lângă redută şi să vede că l a simţit păgâni pe prizioneri, când a căzut Plevna, ie-a luat Să fi văzut pe Dorobanţi cum îşi împărţeau
de Ta mâncat fript, A plătit săracul cu viaţa, şi cămaşa după ei şi i-a lăsat goi în ger şi pânea şi pesmeţii cu ei, ba unii cu sufletul
afurisita mea de poftă I în zăpadă de a îngheţat jumătate din ei. şi mai bun îşi dau şi firimitura dela gură pă
Când m’am întors după război în ţară — Să cunoaşte mânzule că n’ai habar gânului.
fi nd-că eram amândoi dintr’un sat pe Ileana de bunătatea de suflet a românului. — Nu A fost multe războaie în lume, şi robi
ibovnica lui am cununat-o cu alt flăcău care zic ba strigă nenea Nae, poate Turcii aşa âr a căzut în fiecare din ele, suferinţele robiei
să liberase din oştire. Morţii cu moi ţii şi vii fi făcut cu noi dar’ ai noştrii ferească Dum sunt vestite dela neam la neam, dar’ mila,,
cu vii! nezeu, s'au purtat cu răniţii ca cu fraţii lor bunătatea şi îngrijirea, care a avut-o robit