Page 3 - Bunul_Econom_1906_15
P. 3
Nr. 15 fiUMUL ECONOM ___ Pag 3
centre notariale. C e b e n i i parte mare mâne. Despre prăsirea vitelor, stricăciu conţine mai puţină apă comparativ cu
sunt bâifeşi şi âitfbl n'ci Dumineca ni» nea beţifei, despre gunoire,, îngrăşareâ sfecla Mamut, care ar fi cea mai bună,
prea au răpaos. Asupra RLCuliţenilo •, pământului, efuţarea vitelor. S’a folosit dar care, din cauză pe de o păi te că
deşi notariul cu câteva Zile mai nâirite Skiopticonul arătândil-să cele spusă. ( conţine pi e-i multă a| â, iar pe de altă
fie atrăsese luarea aminte, că Dumineca Au preles membrii despărţ. Zărand: parte că creşte mult în pământ — fiifid
după amiazi nu sâ află nimeni treaz, Dr. P. Oprişa, Dr. I. Radu, Dr. I. Papp, astfel expusă la vătămări în timpul re
ne-am convins despre contrariul. Nu P. Rimbaş, Tr. Suciu, P. Rusu. coltei, — sa strică cu uşurinţă şi este
mai primăriul — un Riseuţia — par’că Preoţii şi-au descoperit mulţumită foarte greu de păstrat iarna Dintre toate
era «<?treaz. Striga în gura mare, ca un şi dojfinţa poporului de a veni cât mai varietăţile, Eckendorf e cea mai pro
Macaveiu, »duceţt-vă dela noi!* Sbiera ductivă.
des în mijlocul lui şi a-i spune sfaturi
şi după jandarmi, cu toale-că ei erau Pentru cultura sfeclei, arătura tre
bune, frumoase şi folositoare.
de faţă, căci cât am intrat în sat s’au bue făcută cât sâ poate de adânc şi
Sperăm a continua pe calea apu
arătat. Stăteau gata să ne dea sprigi- de cu toamnă; pământul trebuie bine
cată. Fiecare privat ori diregător va tre
nul de a ne depărta. A trebuit să vină mărunţit căci în această privinţă sfecla
bui sâ se convingă, că luminarea şi bu
rtotariul sâ arete, că el e *puternicul este planta cea mai pretenţioasă din
năstarea poporului e mântuirea tuturor.
satului« şi să-şi liniştească primăriul. causa debilităţii ei în primele zile ale
T. Liviu.
»D ar’ de-o fi şi politică, zice d-sa, jan răsăririi. Dacă pământul nu este bine
darmii împrăştie poporul», şi apoi aduse mărunţit sfecla nu răsare sau răsăre
pe ungurescul »lehet«. Dar’, frâţioare, Sfecla de nutreţ şi cultura sa. prea târziu şi ca consecinţă perde din
cine umblă după politică, pe câtă vreme valoare. De aceea terenul în care ur
ne lipseşte cultura ? Cultura e politica mează a să sâmăna sfecle, trebuie gră-
Unul dintre furagele cari ar putea
cea mai sfântă. pat de 2— 3 ori, tăvălugit înainte de
întră în alimentaţiunea vitelor proprie
Poporul s’a dovedit tare şi deş tarilor şi ale sătenilor, dar mai ales ale sămănat pentru ca sămânţele să se poată
tept. Nu dragul de beutură îl leagă de celor dintâi, este sfecla de nutreţ. îngropa mai uniform şi să poată răsări
crâşmă, ci oarba neştiinţă şi reaua de Sfecla face parte din acele plante toate odată, şi tăvălugit şi după sâmă-
dare. Rişculiţenii toţi sunt industrieşi. cari cresc mai mult în pământ; rădă nat pentru a înlesni germinaţiunea (în-
Fac spete dela preot până la jitariu; cina ei pătrunzând adânc, unde ume colţirea).
dar’ nu acasă la ei, ci la afurisita de zeala să perde mai cu greu ca în păr Sămănatul sâ face primăvara când
crâşmă. Acolo îşi duc materialul de ţile superficiale ale solului, va putea re pământul s’a încălzit bine şi când răce
lipsă, lucră, povestesc şi beau. Aşa fă zista mai mult secetelor de vară de cât lile nu mai sunt de temut. E bine ca
ceau cu toţii până bine de curând, căci celelalte nutreţuri (bine înţeles afară de sămănatul să se facă cu maşina în rân
ovreul cunoscându-le slăbiciunea le-a fă luţernă) şi deci iată un avantaj de o duri. Să samănă la distanţă de 30— 35
cut o sală mare, pe aceasta o încălzia importanţă capitală de care trebuie să cm. între rânduri, iar între fire să lasă
dimineaţa şi toată ziua era plină de ţinem samă cu atât mai mult acum, 20 cm. prin viitoarele praşile. îndată
spătari, sara toţi beţi. Astfel unii din când clima ţării noastre a devenit atât după răsărire să dă prima praşilă, care
tre membrii familiei lucrau, alţii cutrie- de schimbătoare şi atât de capricioasă ajută foarte mult desvoltarea tinerelor
rau Ardealul şi Ţara Românească cu Cultivând sfecla vom avea furajul ne plante, căci altfel ele având o creştere
spete şi n’aduceau cât să deie jidanului cesar vitelor în timpurile secetoase şi gingaşă şi înceată, ar fi copleşite de bu-
pe vinars Cu încetul au început bieţii nu vom fi nevoiţi a arunca milioane rueni. A doua praşilă să dă cam la vreo
de ei a să desmeţi. Au văzut că jida peste graniţă sau a întrebuinţa ca fu 10 zile după cea dintâi, când să face
nul şede şi să ’nbogăţeşte, ba ’şi zideşte raj numai paiele vechi şi stricate, cari şi o primă răritură. La v re o 12 zile
casă în Arad, iar’ ei aproape toţi sunt ne costă şi scump şi ne omoară şi vi după aceasta, când sfecla este în patru
în punga băncilor. Jidanul şi-a luat ca tele. Un alt avantaj al sfeclei, este marea foi, dăm a treia praşilă căutând ca să
trafusele şi sătenii au scăpat de Marţi- ei productivitate, care ne permite a ob lăsăm distanţa de 20 cm. In locurile
Sara. Vatra lui a ajuns în mâna unui ţine de pe întinderi de teren relativ rămase goale dela maşină sau nerăsâ-
arândaş român din Baia-de-Criş şi şi-au mie, cantităţi considerabile de furaj. rite, plantăm firele scoase din alte părţi.
mai deschis şi alţii crâşme, precum ie Praşilele să dau cu sapa sau cu săpă-
Sfecla cuprinde în compoziţia ei
şi «puternicul satului « şi acum e con ligi. speciale. In timpul praşilei trebuie
cantităţi de zahăr (hidraţi de carbon)
curenţă liberă. Dar’ şi poporul a plecat multă atenţiune şi o supraveghere de
elementul principal pentru formarea gră-
spre America, a văzut lume şi începe aproape a lucrătorilor. Dacă dispunem
simei. Ea mai cuprinde multă apă şi
însuşi a să convinge, că beutura l’a să de prăşitoare mecanic le putem utiliza
deci convine foarte bine vacilor de lapte,
răcit şi-’l şi ruinează. Şi-au zidit o şcoală pentru praşila a doua. De multe ori
*mărindu-le producţiunea laptelui în mod
frumoasă, şi-au ales învăţător brav şi e să dă şi o a patra prăşilâ, înainte de
însemnat.
speranţă că îşi va croi alt viitor. Cei sfârşitul lui Iulie, adecă până nu apar
Varietatea cea mai bună, care con
din America trimit parale şi astfel în rădăcinile orizontale.
vine mai bine climei noastre, este sfe
câţi-va ani Dzeu le va ajuta de iarăşi Odată praşilele terminate, sfecla
cla Eckendorf. Calităţile speciale ale
vor ajunge stăpâni peste ale lor vechi nu mai cere altă lucrare, până toamna
acestei varietăţi şi cari constitue supe
moşii. Şcoala, învăţătura trebue sâ-’i când să recoltează, lăsându-ne timpul
rioritatea ei faţă de altele sunt: a) prin
lumineze şi. convingă, că braţele puter liber pentru celelalte culturi.
faptul că creşte mai mult afară ca în
nice au altă chemare, nu de a să mo (Va urma.)*
pământ, să recoltează uşor prin simplă
leşi cu beuturi şi a munci numai pen
smulgere cu mâna, fără să fie nevoie
tru cei cari îi desmerdeazâ cu otravă Erupţiunea Vezuvului.
de intervenţia vreunui instrument; b)
de rachiu.
având o formă mai mult s’au mai puţin
Luminează Doamne mintea nostră
regulată şi neprezentând diformităţi să Asupra Italiei de sud, care deja
şi ne-ai dat viaţă vecinieă!
păstrează bine în timpul iernei, condiţi- anul trecut a fost bântuită de un cutre
La prelegeri ş’a vorbit despre Aso- une esenţială ce trebuie să călăuzească mur groaznic, nimicind existenţa a sute
ciaţiune, conducătorii şi ţinta ei: îm pe cineva în alegerea varietăţii. Această şi mii de familii, a căzut din nou o pa
preunarea tuturor fraţilor de acelaşi calitate de a să păstra bine în timpul coste mare. Isbucnirea Vezuvului, care a
neam şi lege sub steagul culturei r o - . ernei să mai datoreşte şi faptului că acoperit zilele acestea cu lavă mai multe