Page 4 - Bunul_Econom_1906_15
P. 4
Pag- 4_______________________________ _ BUNUI, ECONOM Nr. 15
localităţi, din preajma acelui vulcan pri cesară pentru liniştirea populaţiei des Foamete mare In Japonia.
mejdios, întinzându-se până la oraşul perate. * Războiul şi-a adus roade. In Japonia e
0
Neapol, pare că e mult mai fioroasă In Neapol nenorociţii fugari isgo- foamete mare. Mizeria a crescut treptat
de cât izbucnirea, din anul 79 d. Ch. niţi de la vetrele lor umblă plângând prin. foametea provenită în urma re
când să ştie că au fost pustiite trei şi rugându-se tare, cu făclii şi icoane. coltelor rele. Ca la trei milioane de lo
oraşe înfloritoare: Pompei, I Ierculanum cuitori stau gata să moară de foame.
Orăşelul San-Gennaro cu 6000 locui
şi Stabiae. Mulţime de familii, cari înainte de răz
tori este în ruine, Torre del Greeo, Re-
boi aveau stare bună, acum să luptă
Astăzi au fost înmormântate sub sina, Porţiei şi Torre Anuziaata părăsite.
cenuşa ferbinte localităţile San Giu- »G T< cu foamea. Copiii, săptămâni de-a rân
seppe, Ottajano, San Gennaro şi Sarno, dul să nutresc , cu făină măcinată din
paie şi amestecată cu orez. Femeile n’au
aşa că lumei i-să ofere vederea tristă,
pe care o cunoaştem din scrisoarea lui Ştiri de tot felul. putere să nască, ci să prăpădesc!
Pliniu cel tinăr adresată lui Tacit, în Pe lângă foamete mai e şi un frig
cumplit. Emigrările sunt zilnice. Oame
care scriitorul latin istoriseşte cu detai-
»Industria« bancă industrial eco nii îşi părăsesc familiile, mamele copii,
luri, cari ar face onoare chiar şi unui
nomică soc. pe acţii în Deva, după cum şi-şi iau lumea în cap. Bărbaţii rămaşi
ziarist modern, —- peirea unchiului său
suntem informaţi îşi continuă activita la vatră aleargă desculţi şi zdrenţuroşi
Pliniu cel bătrân în potopul lavei fer
tea cu un zel lăudabil şi are de scop: pela păduri după lemne să-şi încălzeasă
binte.
1. a lăţi economia raţională şi industria; copii. Mă mele plâng cu mititeii în braţe.
Dacă însă numărul orăşelelor ni- Pe faţa copiilor să vede că de abia mă
>
micite astăzi este mai mare de cât la 2. a valoriza producte economice şi in
dustriale etc. etc. nâncă odată pe zi. Iată o parte din
anul 79, vieţile perdute în catastrofa câştigul bieţilor Japonezi, din războiul cu
de acum încă sunt mai multe. In Pom Din operaţiunile societăţii acesteia, Ruşii,
pei, care a fost desgropat de vr’o 150 cu care îşi începe acum activitatea a- *
ani încoace, nu s’au găsit de cât 136 mintim mai vârtos asigurarea în contra Cvalificarea şi perfecţionarea
cadavre. Populaţiunea să vede că atunci schilăvirei şi morţii vitelor atât de
profesorilor pentru pedagogii. Dl
au fugit chiar la început ducând cu necesară pentru economii noştri din ministru de culte şi instrucţie publică
sine şi scumpetile, ce le avea, dovadă Deva, Orăştie şi jur. Cei-ce doresc să-/ luat dispoziţiunile de lipsă, ca cu în
că în Pompei nu s’au găsit aurării şi ’şi asigureze vitele au a să adresa di ceperea anului şcolar 1906/7 să se poată
argintării. rectorului general al acestei bănci, dlui cvalifica şi perfecţiona acei învăţători
Autorităţile s’au făcut vinovate de August A. Nicoară în Deva, carele va diplomaţi pentru şcoalele civile, cari do
mare neligenţă cu această ocasiune. Pri primi asigurarea pe baza unei adeverinţe resc să fie profesori la institute peda
dela antistia comunală despre preţul ac
marul din San-Guiseppe a fost cel din gogice. Cursul durează doi ani şi să va
tual al singuraticelor vite şi va da toate
tâi care a fugit, ear poporul s’a îngră ţinea la universitate sau la technică, iar’
informaţiunile de lipsă referitor la tac-
mădi# la biserică. Aici lava, ce s’a lă praxa să va face la un institut de pe-
sele neînsemnate de asigurare. Ia fine
sat pe coperiş, a dărîmat biserica, în ' dagogie designat de Dl ministru ăl cul-
primeşte depuneri spre fructificare eu
mormântând sub ruinele sale v’ro 300 j telor şi al instrucţiei publice. —- Exa
persoane. 6%> şi credite personale, pe cambii sau menul de cvalificare să trece înaintea
obligaţiuni cu cavenţi.
Locuitorii din Porţiei, Torre de unei comisii numită de Dl ministru, în
Greco, Torre Anuziala, în număr de * ... Budapesta. Examenul de cvalificaţie este:
vr’o 100.000, şi-au părăsit vetrele şi Concertul teologilor din Si- scripturistic şi verbal; acest din urmă e
oraşul Sarno atât de înfloritor, încă să biiu dat a treia zi de Paşti în sala ho public.
pare că e în mare primejdie. Din Roma telului »Transilvania« din Orăştie a în *
să depeşază: Ştirile sosite din Neapol trunit un mare contingent de public Congres postai internaţional
sunt mai rele de cât s’ar fi crezut. A de distins din loc şi jur, care a rămas în în 1 9 0 6 . In curând să va întruni în
vărat, că nouă erupţiuni de lavă nu să cântat de prestaţiunjle muzicale ale ti Roma congresul postai internaţional,
semnalează, dar ploaia de cenuşe şi petri nerilor teologi făcute pentru un scop unde regele Italiei va prezida personal.
continuă cu mare violenţă. Coperişele atât de filantropic cum este şi augmen In afaceri de convenţiuni poştale mai
caselor să prăbuşesc sub greutatea ce- tarea fondului gimnaziului din Brad. principale să va delibera şi asupra re
nuşei, groasă de mai mulţi metri. ducerii de porto internaţional <Lla 25
De aceea şi publicul din Orăştie
San-Guiseppe este acoperit de ce şi jur a contribuit cu frumoase sume bani la 15, privitor la epistole simple.
nuşe. Ottajano este cu desăvîrşire rui încasându-să suprasolviri de peste 1005 Insă, propunerea sprijinită altfel şi de
nat. Nici o zidire n’a rămas întreagă. foroane afară de venitul curat al pe Englitera, va provoca opoziţie. Mai ve
Două sute persoane au lost omorîte, trecerii, care încă face aproape 500 co rosimil este, că propunerea Germaniei
nenumărate altele rănite. Oamenii sunt roane, dacă nu mai mult, va fi primită, ca epistole simple să se
lipsiţi de îngrijiri medicale şi de hrană. poată trimite în greutate pănă la 20
Teritoriul în jurul Vezuvului este aco * grame, cu toate, că şi contra acesteia
perit de cenuşă pe distanţă de mai mulţi Sfinţirea catedralei din Sibiiu. vor lua statele poziţie. Introducerea sis
chilometri. Terminul sfinţitei catedralei din Sibiiu temului de corespondenţă cu maree
fixat pe 30 Aprilie v. (13 Mai n.) pentru respuns va fi sprijinită de cătră
Cenuşa a început să ajungă până
toate statele.
la Neapol, Ceriul este acoperit de ceaţă * *
neagră, aerul e năbuşitor, prăvăliile sunt
Muntele de pietate sau casa de Fiecare oraş spaniol va alege
închise, oamenii desperaţi,
zălog, cu a cărui ridicare a fost încre un grup de fete, cari să vor duce la
Regele şi regina Italiei s’au dus dinţată banca românească » Albina « din Madrid la cununia regelui Alfonso XIII
imediat la faţa locului şi au căutat să Sibiiu, s’a înfiinţat în Bucureşti. Preşe spre a saluta pe principesa Ena db Bat-
mângâie populaţia apoi s’au întors ea- dintele conziliului de diriguite e dl Par- tenberg. îmbrăcate în costume tradiţio
răşi la Roma. O ştire mai nouă spune, tenie Cosma, iar’ director e dl Corneliu nale din diferitele ţinuturi ale Spaniei,
că părechea regală s’a întors din nou Diaconovich. fetele vOr mferi viitoarei regine cele mai
la Neapol, fiindcă prezenţa lor este ne- * frumoase producte ale solului şi indus-