Page 5 - Bunul_Econom_1906_15
P. 5
Nr. 15 ____ R U N U L E C O N O M ________ Pag. 5
ţriei. Fireşte, că aceste reprezentante rate a mâni, iară. edificiile din oraş în respective, nici prin gând nu-f trece să
ale sexului femenin vor fi alese dintre scurt timp cu totul ruinate, adâugându-să o re’ntoarcă primului prosesor. De sine
cele mai frumoase fiice ale Spaniei. primejdia izbucnbei unui foc groaznic să înţelege, că aici numai de munca
în urma exploziunii gazului condus în apei e vorbă. Unii din economi au chiar
Aviz. Subscrişii, şcolari de ci, VIII. oraş, Vre-o 5000 de vieţi de om s’a datina să ajute apei mai ales noapţea
g . în Braşov rugăm pe toţi foştii noştri stins, 100.000 oameni au rămas fără pe furate, mutând cu sapa în mână
colegi cu cari am absolvat gimnasiul locuinţe. ţermurii râului cum le place Pe aceştia
din Brad în anul 1901/2 sa ne încu- însă legea îi pedepseşte deoare-ce îi so
noştiinţeze până în 15 Aprilie a. c. dacă P ă d u r e In Ifa c ă ri. Pădurea io coteşte drept furi, (Economia.)
sunt aplicaţi să ne întrunim la olaltă în. bagilor din Certejul de sus comit. Hu
*
Brad !a finea anului şcolar prezent Traian nedoarei d o negrije au luat foc în săr Expoziţia de copii din Apol-
Cibian m. p, Ioan Dandea m. p», Sabin bătorile paştilor şi din cauza secetei în dul-românesc. Dl Dr. Ilie Beu, me
Evuţian m. p. Câmpeni 30 Martie 1906. scurt timp pe extenzime de 63 jugâre dic, pătruns de însămnătatea primei
■■ * ■ s’a lăţit focul, cauzând: pagubă mare expoziţii de copii, ce Reuniunea rom.
Ia institutul de surdomuţi din până când locuitorii comunei şi din co agricolă, o aranjază în comuna sa na
Keeskemet să primesc pe anul 1906/907 munele învecinate au localizat tot focul. tală, Apoldul rom. a dăruit pentru crea
copii surdomuţi în etate de 7— 10 ani, * rea premiilor, ce să vor împărţi între
dacă afară de surdomutism n’au şi altă L a fo n d u l de 2 0 b a n i al »Reu- mamele vrednice, suma de 10 cor. In
meteahnă. Direcţiunea ne comunică, că niunei sodalilor români din Sibiiu« pen acelaş scop au mai contribuit: Tasi
aceşti copii să primesc fără conzidera- tru cumpăraVea unei case cu hală de Boiu, Radu Ardelea, Ioan Budiu, Con
ţie la sex si religiune şi pot petiţiona vânzare, din prilegiul universalului al stantin Nartea, Nicolae Benţa, fiecare
şi copii săraci. Şcoala durează 8 ani 33 lea al existenţei »Albinei« s’au fă câte 1 cor.
în legătură cu institutul să plănueşte cut următoarele daruri : Dr. Li viu Le-
şi înfiinţarea unei şcoli de grădinărit, meny adv. 1 cor. Dr. Nicolae Comşa S fatu ri.
care să va deschide probabil în toamna medic, Sălişte, Petru Tincu şi Oct. To-
viitoare şi elevii absolvenţi vor fi in biaş, funcţionari la »Albina« fiecare câte
Cam putem face cartofii mai
struiţi în toate ramurile grădinăriei, în 40 bani; Iulian Popescu cassar, Tassă
făinoşi. Există un mijloc foarte uşor
vierit, pomologie şi sericicultură. Petiţiile Boiu, 'Radu Ardelea, David Mohan, Ioan
în aceasta privinţă. Fie-care ştie, că
sunt a să adresa până Ia 15 Mai la co- Budiu, Cost. Nartea, Angel Bena, Nic.
ceia-ce îi face apătoşi este mai în tot
misiunea de supraveghiare a institutu Benţia, Iul. Covrig, Ioan Hălmigh', l.
deauna un exces de umezeală, mai ales
lui. înformaţiuni dă bucuros direcţiunea. T, Vasilichi, Aurel Sfetea, Dem. Sân-
acum în timpul de primăvară. Aşa dar’
* dean, Nic. Todea, Dem. Opriş, Ioan
va fi în deajuns să se pună timp de o
Expoziţiunea din Bucureşti Bărdaş, Petru Berbanu, Dr Dem. Şte
săptămână într’un loc foarte uscat şi
si guvernul ungar. Dl 4/mistru ung. fan, când. de a d v , Dr Vaier Ghibu,
foarte cald, spre pildă lângă sobă, car
de interne a adresat Comitetului cen concep st adv., N. Munthiu, Iuliu Enescu
tofii cari trebuiesc a fi întrebuinţaţi în
tral al »Asociaţiunii« din S biiu o scri Emil Vinţeler, Vasile Gâmulea toţi funcţ.
hrană. După acest timp, ei vor 'fi făi
soare datată din 11 Aprilie a. c , prin Ia » Albina», Ioan Siracu, Adam Flo-
noşi şi chiar mai gustoşi.
care declară, că în vederea neînţelege rian, Aron Feidr şi Simion Meda, toţi
rilor ce le a avut de urmare ordinaţiunea cursori la «Albina», Dr Iiie Beu, m e *
Nr. 146 din J/artie a. c., .prin care dic, Alexiu Oniţu jude r. în pens , Costi Ca să dregem ouăle. Iată un
»^sociaţiunea« a fost oprită dela aran Colbasî, mare propr. (Spritig), Dr. O. R., mijloc foarte uşor ca să împedecâm un
jarea Pavilonului etnografic al Româ Dr. Nic. Vecerdea, dirig. fii. »Albina« ou spart ca să se golească în apa clo-
nilor din Ungaria la Expoziţiunea g e (Braşov), Ioan Banciu, propr, (Sălişte), cotindâ. E de ajuns, în momentul fier
nerală română din Bucureşti, — să vede Mateiu Zsiga, dir, «Furnicei» (Făgăraş), bere i, să frecăm coaja oului cu o lă
îndemnat a anunţa, că este învoit ca Petru Comşa, comers. (Sălişte), Victor mâie tăiată, pe partea spartă şi puţin
•» Asociatiunea« sau alte societăţi săîm- Oniţiu, comers. fiecare câte 20 bani şi mai pe alături, căci spărtura să prelun
*
>
prumute obiectele ce le posed Comisa Vict. Tordăşan 10 banî. geşte în totdeauna la căldură.
riatului general în scopul de a le ex * Veţi putea atunci, fără teamă să
pune şi ca particulari să participe la Decisiuni m eritoriee aduse din cufundaţi oul în apa fiartă, înlăturând
Expoziţhme; opreşte numai ca socie partea Curiei. 1. Fânul asigurat, dacă bine înţeles, de a nu să mai face şi
tăţile să figureze ca expoztfnţi. Cere arde, societatea de asigurai e e îndato alte noi spărturi, lăsândul să cadă în
mai departe, ca să nu să expună obiecte rată să plătească nu numai preţul de oală. Pentru aceasta cel mai bun lucru
de caracter demonstrativ contra statu asigurare a fânului asigurat, ci şi spe este ca să punem oul pe o lingură şi
lui ungar. Această revenire a guvernu-. j sele cât a costat aducerea fânului până săi scoborâm astfel încetinel la fundul
lui asupra nefericitei ordinaţiuni a dlui la locul numit, Deciziunea aceasta pe oalei. Spărtura nu să va mai lărgi şi
/Cristoffy, care a provocat atâtea ne- lângă umanitatea ei e şi foarte dreaptă nu să va mai scurge nici o parte din
mulţămiri, credem că va face o bună căci doar’ cu arderea fânului şi spesele ou, care rămânând cu totul netedă şi
impresiune atât dincoace cât ^ dincolo cu căratul lui trec în perdere 2. E lu neatinsă.
de Carpaţi. cru cunoscut economilor noştri, că rîu-
* rile tot mereu îşi schimbă albia. Prin - : g . l i g i i a i
G roaznic cutremur de pământ. schimbarea aceasta sufere mult pose
Abia, să anunţă ştiri, că Vezuvul a în sorul cu pământul lângă rîu. El e silit Dudul (frăgarul), ca prevesti
cetat încâtva a izbucni lavă ferbinte, în să constateze an de an, cum apa spală tor de vreme. Un bun prevestitor de
urma cărui fierbere, e teamă de nou câte o bucată din pământul său, mu- vreme relativ la întâmplare ca primă
cutremur de pământ, când să anunţă tându-1 apoi de cealaltă parte, care tot vara va fi schimbăcioasâ şi uneori cu
-că în California oraşul San Francisco creşte, spre bucuria vecinului. Şi ce e îngheţuri, este dudul. Este din străvechi
în America au fost nimicit zilele tre mai interesant : această bucurie cu atât cunoscut faptul experiat, că dacă du
cute de un groaznic cutremur. împre poate fi mai deplină, că legea bazându- dul îşi deschide mugurii şi începe a în
jurimea oraşului, care azi nu mai este să pe principiul, că partea adusă de frunzi, atunci e semn că îngheţuri de
oraş, au fost inundată de valurile tuibu- apă e crescământul natural al holdei primăvara nu vor urma.
