Page 6 - Bunul_Econom_1906_15
P. 6
Paie. 6 BUNUL ECONOM Nr. 15
S b a te re a och iu lu i- Este foarte Tolstoi despre moarte. — Iată Szerencs, Szigetvâr, Szîll (Sopronmegy.)r
lăţită superstiţia, In deosebi In poporul scrie întră altele neîntrecutul scrii Szombathely, Temesbuttyin, Torda, T i-
nostru, că dacă ţi-se sbate ochiul cel tor rus Tolstoi, despre- m oarte: «Moar hany, Turje, Varasd. — 2 5 . Aranyos-
drept ţi-se întâmplă vre-un râu, iar dacă tea este schimbarea cunoştinţei de â megyes, Bân (Trencsenm.), Bellatinez,
ţi se sbate cel stâng, ţi-se sbate de bine. mă putea cunoaşte pe mine însumi. Şi Bethl- n Szentmikos, Borossebbs, Fekete-
— Câte oare, ba zile Întregi neliniştite astfel frica de moarte e o grozavă cre halcm, Felsddr, Ebrro, LajlafalU, Le-
petrece beata ţărancă, cugetându-se tot dinţă deşartă. Moartea e o întâmplare kencze, Nagykomjât, Nâgyszolfos (Vesz-
la răul prorocit prin ochiul cel drept, îmbucurătoare, care termină ori-ee viaţă. prCm-m.), Pinczehely, Sepsi-Szentgyorgy,
care vede tn viitor. Medicul Dr Ull- Suferinţa de aceea s’a dat, ba să oprească Szucsâny, Toponâr. — 26. Alsonyârasd,
mann ne explică cauza acestui simpton pe oameni dela moarte; de altcum cel Bellus, Galgocz, Kisber, Kisszeben, Kis-
de ursită. — El atribuie mişcarea vi- ce poate înţălege viaţa şi moartea, o szolyva, Kormoczbânya, Lisza, Marczaltd,.
brătoare a pleoapei de sus unei afec doreşte pe cea din urmă. Altfel însă nu Nagykâllo Pinkafo, Szentgyorgy (Po-
ţiuni de rărunchi (rinichi). Lucru firesc, să poate ajunge la moarte decât prin zsonym.), Torna, Ugra, Varanno, Vere-
că iritaţiunea produsă prin acest morb suferinţă*. Intr’alt loc să exprimă ast bely, Zsâmbek. — 27. Csenger, Istvândir
fizic contribuie a potenţa şi mai mult fel: «Moartea e nimicirea acelor or Kamjonka, Krompach, Margita, Sâros-
iritaţiunea produsă prin închipuirea rău gane, cu ajutorul cărora observ lumea. magyarberkesz. — • 28. Biissu, Dubnicz,
lui, ce ne aşteaptă. Cum suntem preo Spargerea unei sticle, prin care priveam Homorodoklând, Kiskapus, Lok (Sop-
cupaţi cu totul de ideea aceasta, ne până acuma lumea şi ’nlocuirea ei cu ronm), Nagylak, Osinka, Pancsova, Szdsz-
lipseşte atenţiune pentru alte lucruri, altceva. Moartea e trecerea dintr’o cu nâdas, Szentlâszlo, Vârhely.
de multe ori importante. Mama d. e. noştinţă într’alta, dintr’o imaginaţiune
nu bagă de samă, că băiatul cel mic (închipuire) într’alta. De pe o scenă trece
cade în foc. De aci credinţă, că dacă omul pe alta. In momentul acestei tre Cine are ceva de vtndut sau d&
ţi-se bate ochiul cel drept ţi-se întâm ceri e lămurit, că ceeace ţinem de real
cumpărat să se adreseze la dl CARQL
plă ceva rău. Râul vine şi aşa, că ne (existent) nu este decât o nălucire. In
bolnăvim, dacă nu conzultăm medicul acest moment să poate vedea realitatea G R O S Z în Orăştie, care dă ori-ca
la timp. originală (primordinală) De aceea e de înformaţii.
*
însămnătate şi interesant momentul
Casa în viaţa poporului englez.
Să ştie că poporul englez are un adevă
rat cult pentru viaţa de familie, pentru Dumineca 2-a d. Pişti a Tomei gl. 1 sfi, 1 ALTOI
casă. Iohn Ruskin, autorul architecturei
Dttm 9. S. M. Eupsichie 22 Sot. şi Caius viţă4t vie iregroş&feiii
veneţiene a exprimat într’un mod cât Luni 10 Terent 23 Geoigiu
să poate de simplu, dar’ nobil, acest Marţi 11 Muc. Antipa 24 Adalbert precum şi capeţi (surcei) şi rădăcini do
cult pentru viaţa interioară: » Casa este Mere. 12 Cuv. Vasiliu 25 Marco Ev. viţa de vie europeană şi americană,
locul pâcei, locaşul ce ocroteşte nu nu joi 13 C. M. Artimor 26 Cletus Pr.
Vineri 14 Pâr. Martin P. 27 Peregrin si poate căpăta numai la
mai în contra ori-cărui atac dar’ în con
Sâtinb. 15 S. M. Aristarch. 28 Vitalis
tra teroarei, vrajbei şi îndoelei. Dacă nu
i W * 1
e asta, casa atunci nu mai e casă; dacă Redactor resp. GEORGE SUCIU.
din Mediaş (Medgyes)
grija vieţii din afară pătrunde înlâuntru,
dacă unul din soţi permite unui ne Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Banat. a lui
cunoscut, ori vrăjmaş fără seriozitate, să
Dela 22 până la 28 Aprilie st. n. 1906. * 1 Mihail Ambrosi,
păşească în casă, atunci nu mai e casă;
nu e decât o parte din lumea din afară, 22. Aprilie. Baja, Csoka, Devavânya, Ke- proprietar de vii şi presidiul comisiei de
deasupra căruia să află un coperiş lu czel, Kisjeno, Magyarittebe, Nagykâta, N.- vierit al societăţii agricole săseşti din
minat înlăuntru. Dacă din contră, casa koros, Nagyzsâm, Pivnicza, Sarkad, Sze- Transilvania.
este un loc sfânt, un templu păstrat de kesfehervăr, Szentes, Torontâlszecsâoy,
penaţii casei, unde cine întră este pri Tura, Vadkert (Nogrâdmegy), Vadkert Am de vînzare:
mit cu inima deschisă, atunci este ade (Pestm.), Varadia, Zalaszentlăszlo. —
vărată casă. Marită acest nume şi stră 23. Aknasugatag, Alcsill, Borsa, Biid- 1. O maşină de Imblătit ou abur
luceşte de gloria sa. j szentmihâly, Dombrâd, Dragomerfalu, de 4 HP. putere; fabricat »Erste ung.
* 1 Dunapentele, Egyek, Gâlos, Garamszent- Maschinenfabnk«, completă, cu aparat
Cine a aflat praful de puşcă. kareszt, Harkâny, Hatvan, Jâszkiser, Kis- de îmblătit trifoiu, eu preţal do 4200 oor.
Pănă mai de curând să credea, că pra Komârom, Krassova, Mâteszalka, Nagy- 2 . O maşină de tmblătit ou abur
ful de puşcă a fost aflat de un călugăr Kapomak, Nagyszpmbat, Noszlop, Nova,
de 8 HP. putere; fabricaţie Cleyton u.
papistâş, Schwartz din Freiburg (Ger Pârkâny, Pecsvârad, Pruszka, Pruzsina, Schutlerrort completă cu o îmblătitoare
mania), Să zice, că Schwartz la aflat din Rakamaz, Sajo Sz. Peter, Somorja, Szalka,
de trifoiu fabricaţie »II o ffh e rr und
întâmplare, dar’ acum să ştie, că Sch SzCcsCny, Szobotiszt, Totkeszi, Vâgujhely,
S c hr a n t z «, cu preţul ds 6400 cor,
wartz e o figură legendară, care n’a Vep, Verpelet, Zsolna. — 24. Alsorâ-
existat. Praful de puşcă l’au aflat Chi koş, Alsoszombatfalva, Bajmocz, Bakâ- H.-Dobra. s.
nezi), apoi Arab i 1’au folosit pentru puş- bânya, Bânok- SzentG-yorgy, Bur-Szent-
cat. In 1323 Arabii din Granada au Gyorgy, Buziâs, Eczel, Egbell, Enyiczke, r r r a d i n ă în mărime de 700Q
bătut cetatea cu tunuri. Ptla 1326 — 1340 Erdobenye, Erked, Gelej, Geletnek, O yictuillcb stângini în nemijlo
cită apropiere de băile din Geoagiu-Fe-
erau fabrici de praf de puşcă în Fran- Gyetva, Gyulakeszi, Igal, Ireg, Ivân (So-
redeu (Fereddgydgy) şă vinde din mână
~cia şi Germania. pronm.), Kerkaszentmiklos, Klenocz, Kol- liberă. — Loc potrivi^ de casă sau vilă
Praful de puşcă a schimbat cu to tokatalin, Kurima, Makfalva, Modor, pentru oaspeţii cari cercetează aceste băi.
tul telul. de luptă în războaie, în cari Munkăcs, Muzsna, Nagykikinda, Nagy- — Eventual, să caută un întreprinzător,
faţă de gloanţe coifurile şi scuturile nu leta, Nagylomnitz, Nemetlipcse, Nydk, care ar fi aplicat să zidească pe acel loc
o vilă cu 6 odăi după un plan şi preli
mai apărau pe luptători. Cel dintâi răz Nyitrabaina, Nyulas, 6dombavâr, Orczi-
minar statOrit deja cu 4400 cor. Termi-
boi, în care s’a folosit sistematic praful falva, Perjâmos, Radosoez, Rajecz, Rep- nul de edificare până la 15 Iunie n. a. c.-
de puşcă, a fost războiul anglo-francez. czeszentgyorgy, RimaszCcs. Szâszsebes, Informaţiuni la adminstraţia acestei foi-
