Page 2 - Bunul_Econom_1906_17

Pag. 2 B U N U L E C ONO M Nr. 17

cel de pe seară e mai gras, fiind că după-ce „le-am muls, precum adecă ace­
Hnlsnl vacilor. atunci ziua e mai scurtă şi noaptea lea sunt dedate. Laptele, pe care îl
mai lungă.
mulgem mai întâi este mai apătos, iar’
Mulsul vacilor trebue. să fie în de­ cel dela urmă este mai gras. Aceasta
plină linişte. Prin urmare greşesc tare provine de-acolo, că stând laptele mai
f
Mulsul vacilor să socoteşte de că­ economii aceia, cari pentru-ca să poată mult timp în uger, grăsimea să aşază
tră unii economi, cari să prea deprind mulge vacile, le dau de mâncare, şi pe pe păreţii aceluia şi numai în decursul
cu acela, ca un lucru foarte uşor, pe timpul când acelea mâncâ, ei să apucă mulsului să sloboade în ţiţe.
care îl poate face ori-şi-ce persoană. de muls; greşesc, pentru-că atunci vacile (Va urma.)
Dar’ apela, cari cred aşa, sunt în rătă­ sunt neliniştite, lacome după mâncare,
cire, de oare-ce mulsul vacilor este de ba une-ori sunt şi pizmoase, cu deose­ Dela conferenţa învăţătorească
o însămnătate tot aşa de mare, ca ori- bire dacă văd, că mai sunt şi alte vite
şi-rcare lucru din economie, pe care îl în apropirea lor şi aşa uşor să poate din tractul Orăştiei.
poate săvârşi cum să cade numai o a- întâmpla ca să deie cu piciorul, sau ca
tare persoană, care are adecă şi puterea să nu lase tot laptele din uger.
“Raport, despre un plan privitor la şcoala"
şi deprinderea de lipsă. înainte de-a ne ocupa de muls, ţi­
de repetiţie economică.
Şi pe lângă toate acestea, pela sate ţele, ba une-ori şi ugerul trebue spălat,
mai ales adese-ori putem vedea, că va­ ca să se depărteze necurăţenia, ce să Onorată, Conferinţă!
cile cu lapte acuşi să mulg de cătră o află pe, acelea şi vacilor să le mai Am fost invitat de On. domn Comi­
persoană din casă, acuşi de cătră alta. treacă şi gâdilitul. sar al conferinţei noastre să pregătesc un
Urmarea este că mai nici una nu mulge Când mulgem trebue să prindem plan, privitor la şcoala de repetiţie eco­
într’un fel, şi astfel vacile pot pe înce­ tot câte două ţiţe de odată, dar’ aşa nom ică.— Eu, cu toate că în lipsa tim­
tul să şi pearză laptele din zi în zi tot ca să nu fie amândouă de dinainte de pului fizic, nu am refuzat, măgulindumă
mai tare, până când în cele din urmă cătră om şi alta de dindărăpt, ci ţiţele cu »doară-doară« al românului. Lucrul
pot chiar să înţerce. trebuie să se ţină cruciş la muls, va să însă este cu mult mai greu şi compli­
Aşa stând lucrul este prea firesc zică una de dinainte de cătră om şi cat, de cum şi’l închipue omul la prima
ca vacile să se mulgă tot numai de că­ alta de dindărăpt din afară. După-ce privire.
tră o persoană, iar’ de cumva sunt mai acelea s’au golit, să prind apoi urmă­ Zic greu şi complicat, că dacă e
multe vaci şi de cătră două sau trei, toarele două tot in modul arătat. să faci un plan pentru cutare şi cutare
cari însă au deprinderea de lipsă. Mul­ In decursul mulsului, ţiţele să schim­ operaţie, apoi acela trebuie să fie şi
sul vacilor trebue să se facă totdeauna bă, după-ce s’au golit odată, apoi iarăşi bine întocmit, şi realizabil. Ear al face,
la una şi aceeaşi oară, atât seara cât şi să apucă, în care timp cele lăsate goale numai ca să te scapi de sarcină, ori
dimineaţa. să umplu din nou cu lapte. La muls eventual să seceri posaune momentane,
Pe unde vacile cu lapte să ţin şi ţiţele trebuie să să prindă cu mâna în­ după a mea părere, este un lucru pe
vara în grajd, mulsul să poate tace de treagă, iar mulsul să se facă cu toată cât de bagatel, pe atât şi de absurd.
câte trei ori pe zi, şi adecă: dimineaţa graba posibilă. Numai in urmă când Avem noi planuri de şcoale şi re­
la ameazi şi seara. Cu cât să mulg vedem, că numai vine lapte pe ţiţe, le gulamente destule, eşite din peana oa­
vacile mai des, cu atât dau lapte mai strângem pe acestea cu nodul degetu­ menilor, cari numai de ai şcoalei nau
mult, mai gras şi mai bun. Aceasta să lui celui mare şi arătătorul pentru a fost, sau şi dacă au fost, în momentele
poate vedea mai bine la laptele cel de ne convinge, că oare mai este lapte conţipierei lor, uitânduşi de puterile fizice
■dimineaţa de peste vară, că e mai gras în uger ? ale elevilor, de capriţiile casei părinteşti,
ca cel de seara, fiindcă dela mulsul de De sine să înţelege, că dacă vacile de firea românului şi de elementele stră­
seara până la cel de dimineaţa nu trece au viţel, şi acestuia trebuie să-’i lăsăm ine, ne socotind nici timpul fizic nece­
atâta timp, pe când în decursul iernei, câte o parte din lapte, fie înainte, fie sar posibil şi mai arâtându-şi ştiinţa,

eram, plată bună aveam, lucrul acasă încă nu odată numai văd că mă scoate pârcălabul turi, care mi le-a dat mie tatăl meu cu limbă
sta locului, că copilul cel luat de suflet era afară spuimdu-mi că în urmă s’a aflat om de moarte, şi cari eu neascultându-le, am
acum cotângean (junişor, prăscău) şi lucra tot care pentru plată mi-a tăia capul. Eu es afară; ajuns în starea în care mă aflu:
lucrul; nici de aceea nu eram supărat că n’ăm adecă era copilul acela pe care-1 luasem de — Spune zise împăratul.
copii de ai mei. Dar’ bine-o zis cine-o zis: pe uliţe; nime n’a cutezat să taie cap de om ' — Atunci eu am început:
»Aşa a lăsat D zeu, pentru o pasăre, numai el s’a aflat care s'a Oameni buni, feriţi-vă de slujba împă­
După bine s'aştepţi râu.* sfătuit cu muierea mea aşa: rătească ; nu spuneţi toate sfaturile voastre
Intr’o zi merg acasă dela curte, adecă »Decât să pună alţii mâna pe bani pentru muierilor, şi copil aflat pe uliţă nu primiţi
scumpa mea muiere să drăgostea cu prăscăul că va tăie capul Iui Arvinte—-mai bine să luăm de suflet; aşa m’a învăţat tata, nu l’am as­
ei, cu copilul cel de suflet. Văzând eu atâta noi banii, aceia, că de rămâne cu zile, tot cultat — acum vedeţi ce păţesc.
fărădelege, mă înfuriai şi mă bursucai ca un nu vom, avea noi pace de el, oi-a mustra Împăratul numai decât porunci de mă
urs, şi prind a face gură mare, dar’ buna mea pentru dragoste.* deslegară, că pricepu că în lucru este ct va,
muiere prinde a plânge şi merge aţă la curte, Văzând eu lucrul acesta, mi-au venit în şi’mi porunci să spun toată păţania mea, din
unde mă pâreşte că pasărea cea adevărată minte vorbele tătâne-meu şi-am prins a plânge flr în păr, am spus'o înaintea mulţimei şi a
am prăpădit’o şi că aceea care este acum ca un copil. împăratului, precum vi'o spusei şi D-voastră,
în cuşcă este altă pasăre. Pâra ei află creză- împăratul era de faţă, deci mi-a zis: iar’ bunul împărat îmi dădu slobozenie şi pe
tnânt; eu nici că cerc a mă deşvinovăţi, să înzadar plângi, ce-am hotărât — trebuie să scumpa mea muiere şi pe ştrengarul deprăş-
văd până unde vor merge lucrurile. se împlinească, că un împărat nu poate cău îi băgă în temniţă. Ce s'a mai întâmplat
Şi mă băgară frumuşel la umbră, şi minţi, pe atunci împăraţii îşi ţineau vorba; cu ei — nu ştiu dar'eu n’am tnai stat acolo
trimiseră cărţi în toate părţile doară s’a afla dară, de ai vre-o poftă, spune, numai graţie nici o minută, m’am tras în munţii vostrii şi
cineva să-mi taie capul. Dar* patunci nu era nu cere — aşa zise. m’am făcut pustnic, să'mi spâsesc păcatele.
lumea aşa stricată; nimeni nu voi să taie cap — Nu cer graţie, am răspuns împăratu­ Iată, dragii mei, aşa am ajuns eu aci unde
de om pentru o pasăre scăpată. lui, că de graţie nu sunt vrednic, ci mă rog numai odată în an la ziua Invierei Domnu­
Şi am stat eu multă vreme în temniţă, să mă laşi să spun poporului adunat trei sta- lui mă cobor în sat; zile multe nu mai am.