Page 3 - Bunul_Econom_1906_17
P. 3
Nr. 17 B U N U L ECONOM Pag 3.
precum şi sporiul ce Iau făcut în şcoală, ros aruncul şcolar. Cele mai multe şi zint sunt un lei de îndigitări, înşirate în
când nu Iau controlat de cei experţi, azi îşi plătesc pe înv. cu 400 cor. pen fuga penei, cari au să servească ca
leau compus încât la toţi ni acră inima tru că cele 600 cor. legale sunt numai puncte de dezbatere şi totodată şi de
de ele. pe hârtie ca racii ţiganului, sau şi dacă .cinosură pentru adevăratul plan de şcoală
Noi învăţătorii desbatem aici, ne le capătă, din ele 200 cor. cel puţin economică ce va urma.
dăm părerea, facem propuneri, aducem trebuie să le împartă, plătind la bacşi
concluze, ca apoi ele să se arunce încutare ş u l şi aldămaşe celor dela care atârnă
archiv, sau apoi să se aducă câte odată încasarea lor. Sunt triste aceste con Sinodul protoprezbiteral
spre desbatere înaintea Sinodului archi- statări, dar sunt adevărate. Şi cea mai al tractului Orăstie.
diecezan, unde au sâ’l cearnă, onoare mare vină o purtăm noi, adecă unii în V- ■ i
excepţiunijor, oameni nechemaţi, advo văţători de ai noştri, cari în nesoco (Urmare şi fine),
caţi ateişti, ajunşi în şinod numai prin tinţa lor de a să pune bine cu umil C.) Afaceri epitropeşti.
ambiţiuni vage de a fi şi ei vezi Doamne şi cu altul şi de ai fi trecută cu vederea
membri şi în corporaţiuni înalte bise atare slăbiciune, să dimit la astfel de Din consemnarea despre starea ave
riceşti, târgueli. G poartă şi mancitatea Regu rilor bisericeşti şi şcolare cu finea anu
lamentelor şcolare, lipsindule şi atârnând lui 1905 să vede:
Trebuinţele poporului nostru româ
nesc cu privire la copii şi şcoală să îm puterea executivă de mâni streine. E a r; 1. Că în tract sunt 72 biserici în
part în două părţi. Şi astfel planurile de din hiper zel a încărca în spatele în valoare de 329560 cor.
văţătorului şi şcoala de repetiţie eco
şcoală încă ar trebui întocmite după 2. Case parochiale 10 în valoare
nomică peste oarele ce le prestează azi
aceste trebuinţe. — Pentru că dacă de 20890 cor.
pentru domni copiii mulţi sunt sărăcie tot pentru plata aceia, mai mizerabile, 3. Case pentru închiriat 5, în va
şi nefericiri şi un fel de prelungiri de ca a unui servitor, după a mea părere loare de 6200 cor.
cambii nesfârşite până la neputinţă, este şi ar fi cea mai neomenoasă lu 4. Pământ ca dotaţiune preoţască
crare. Zic, mai mizerabilă, ca unui ser
apoi pentru ţărani copiii mulţi sunt ca 356 jug 284 I- 1 st. în valoare de 59278
vitor, pentru că el, nepurtând cele mai
pital, pe care de când începe a mişca cor. 22 fii.
şi încep al exploata. grele griji, precum ce să bage în blid,
adăpostul şi darea cu aruncurile ei să J 5. Pământ ca fundaţiune biseri-
Să naşte acum întrebarea, că ce I ceaşcă jug. 436,1151 [~~[ stângini în va
e mai ducător la scop, să torturez în ajunge şi ajută cu plătuţa lui cu mult loare de 36837 cor 72 fii.
necunoştinţă de causâ cu planuri gran mai bine, ca un biet învăţător, despre
care să zicem, că mai este dăruit dela 6. Alte realităţi în preţ de 3020
dioase pe plugarii noştri, silindu-i a re
Dzeu şi numai cu doi copii. Pe aceştia, coroane.
nunţa la acest ajutor, carele este tot
amăsurat poziţiei lui, trebuie să i poarte 7. Edificii şcolare cu locuinţă de
odată şi o şcoală pregătitoare în ale la şcoală. Costul, cuartirul, vestmintele
economiei pentru copii lor şi un ex învăţători 51, în valoare de 116970 cor.
celent mijloc de întărire corporală şi şi didactrul îl spulberă biata plătuţă, iar 8. Pământ ca dotaţiune învăţăto-
el cu bâbuca lui trebue -să lucre din
agerime de minte, ori luâhdulc pe aces greu la economie, dacă o are, ca să rească 23 jug. 11 | | stângini în va
tea în dreaptă apreţiare, să compuni loare de 3103 cor. 14 fii.
un atare plan, cari ocrotindule, să ajungi sfe susţină şi săşi mai plătească şi dă 9. Pământ ca fundaţiune şcolară
prin el aceia, ce să ţinteşte prin tema, rile, duplate cu timbrele ce este obli 8 jug, 1570 Q stângini în preţ de
gat a le pune pe singuraticele cuite.
pusă în desbatere de Veneratul Con- 1630 cor.
zistor. Premiţind aceste, îmi ieu voie, a 10. Alte realităţi în preţ de 150 cor.
La toate acestea să mai luăm în vă comunica, că plan bine întocmit după 11. a.) Averi bisericeşti, capitale
conziderare şi starea finanţiară a comu cum să cere şi după cum eu aşi dorit, fonduri şi fondaţiuni în (valoare) suma:
nelor noastre, sau mai bine zis îndărăt din motive neatârnătoare de mine, nu 147952 cor. 75 ’ fii.
nicia poporului nostru de a solvi bucu- am putut să vă prezint. Tot ce vă pre- b. ) Preţul mobilelor şi recuizitelor
în valoare 93185 cor. 87 fii.
că sunt bătrân şi slab, dar’ vă mai spun odată, H A Z c. ) Datoriile, ce biserica are să sol-
sfatul pe care mi la dat bunul meu tată: vească 18226 cor. 66 fii.
Feriţi-vă de slujba împărătească ca de
N’a rămas dator. — Dta ai aşa 12. Averi şcolare:
foc, că, câtă vreme cineva e slugă, fie chiar nas lung, încât totdeauna am crezut că a. ) Capitale fonduri şi londaţ. 1706
şi la împăratul, nu e stăpân; iar’ stăpânii 'şi eşti ovreu, pe când dta nu eşti. cor. 20 fii.
judecă slugile cum vreau ei. v
— Ei vezi, cum să înşală omul, b. ) Preţul mobilelor 5888 cor. 40 fii.
Nu spuneţi toate tainele la muieri, că
eu, fiind că dta ai urechi lungi, tot- ) Datoriile, ce şcoala are să sol-
ele pentru o nimica să mânie foc şi fac din c.
deuna te-am ţinut de un măgar, ceea- vească 418 cor.
ţînţafi armăsari, îţi pun capul, apoi să bocesc
ce de fapt şi eşti.
ori Îşi caută alţi bărbaţi. ’ Comparând starea fondurilor şi fun-
* _
Copii de suflet nu primiţi, miluiţii pe daţiunilor bisericeşti reesă o creştere faţă
cei săraci, şi le daţi drumul, că dreaptă-’i Un chior să întâlneşte des-de-di- de anul trecut de 25208 cor. iar da
zicala: mineaţă cu un cocoşat (gâb) şi voind toriile au crescut cu 133 cor. In gene
»Cu-i da-i pâne şi sare ca să-’l ia în rîs, îi zise: ral să aminteşte, că şi în decursul anu
Ala te mâncă mai tare.*
— Dar’ fie, nene, că prea de vreme lui acesta pe lângă obţinerea unor ab-
Cu aceste vorbe părintele Arvinte în
ai plecat cu sarcina în spinare. solutoare; mai puţine sau înaintat prea
cetă, oamenii ’şi făcură cruce zicând: feri-ne
— Adevărat că trebue să fie prea Ven. Conzistor raţiociniile dela comunele
Doamne de rău, iar’ el s’a tras iară în munţi
de dimineaţă, răspunse; cocoşatul, căci următoare: Ardeu (1902,) Gelmar (1904)
de unde nu s’a mai întors. Poporul şi azi
nu văd la dta deschisă decât o singura Vaidei (1904,) Bulbuc, Binţinţi, Beriu,
mai ţine minte vorbele lui, numai cât puţi
fereastră. Câstău Homorod, Şibişel Renghet, Tă-
nei sunt cari le urmează, iar’ după ce dau de
năcaz ştiu zice: , mâşasa, Foit, Bobâlna, Băcăinţi, Orâşti-
oara de sus, Mada, Stâuini, Turdaş, Gră
Bine zise moş Arvinte:
Vai de «.ap unde nu-i minte! dişte, Ardeu, (1903,1904,) Sereca, Orăş-
tioara de jos, Dâncul mic, Romoşel,
