Page 4 - Bunul_Econom_1906_17
P. 4
Pag- 4 B U N U L ECONOM Nr. 17
Şibot, Techereu Poiana, Almasul mic, planta în răzoarele golite de mazărea acestea sunt păgubitoare creşterii po
Cib, Valea-epii (1903,) Valea-mare 1890 timpurie, asemenea şi ţelina. mului* din cauză, că au să se întindă
şi 1891, Cercu-băcâinţi (1899— 1904) După prima recoltă de gulii şi de ! cât să poate în adâncime, unde pă
Turdaş 1904, Foit, Orăştie, Romoşel, mazăre târzie să poate planta salată mântul e de tot sărac; rădăcinile
Romos, Foit 1904, Gelmar 1904. -— câpăţini şi endivii sau să pune spa scurte, ce rămân după tăiere, capătă
S’au exmis mai multe provocări nac de toamnă. mulţime de rădăcini subţiri ca aţa, tot
atâtea guri ale pomişorului, cari îşi sorb
pentru solvirea repartiţiunilor bisericeşti- Pe locurile din cm sau recoltat
nutremântul din pământul mai deasupra,
şcolare, taxele sidoxiale, la fondul de cartofi timpurii să poate pune mazăre
penziune, la fondul prQtopresbiteral, ta sau varză de toamnă. în care să ramifică; tai mai departe
xele la asigurarea edificiilor contra fo Acestea sunt numai câte-va exem mulţimea crengilor cu scop de a reduce
cului; s’au aprobat budgetele comune ple. Un grădinar priceput însă are atâtea părţile, ce reclamă nutremântul la mi
lor, diferite contracte de cumpărare şi feluri de legume pe cari le poate in nimul posibil şi aceasta cu scop ca
vânzare s’a încassat discurile, taxa cum troduce în o rotaţiune de grădină. crengile rămase să poată fi prevăzute
naţilor şi s’a aşternut la Ven. Conzis- cu belşug de nutemânt.
tor, s’a votat ajutoare la zidirea biseri Trecând apoi la însăşi plantarea,
cilor din fundaţiunea »Şaguna« şi s’a Plantarea de pomi din Poplaca. •află, că gropile, ce noi le facem sunt
împărţit ajutoare la preotesele văduve. mult prea adânci şi mult prea înguste,
Din fundaţiunea »Andronic« s’a împăr căci pomul îngropat în adâncime cu
In scopul deprinderei poporaţiunei
ţit ajutoare mai multe meseriaşilor rom. greu să ridică la suprafaţă; de oare-ce
noastre cu cultura pomilor, «Reuniunea
gr.-or. ’i-am îngropat şi trunchiul, care numai
română agricolă din comitatul Sihiiu«, pe
S ’a exmis cerculare pentru moda lângă poveţele, ce le dă cu toate pri- deasupra solului poate să vieţuiască,
litatea încassârii dării culturale, pentru liegiurile, procură an de an şi împarte iar’ strimtarea gropilor aduce cu sine,
timbrarea cuitanţelor, pentru coriscrierea mai multe mii pădureţi de diferite soiuri, că pomul aflând resistenţă în pământul
averilor bisericeşti ş. a. procură şi vinde altoi cu preţ redus, nelucrat, este silit a apuca cu rădăcinile
Vasile Domşa, aranjază cursuri de pomărit etc. etc. spre adâncime, unde nu află nutremân
protopresbiter. tul de lipsă. Parul, de care să leagă
Pe lângă acestea, In scopul cultivării a altoiul, are ş.i el rol important în viaţa
mai puţine, dar’ mai bune şi mai alese
Grădinărit. soiuri de poame, Reuniunea dăruieşte ulterioară a altoiului, încât altoiul legat
de aceasta, nu este expus vântului şi
membrilor din fie-care comună câte un
altor neajunsuri elementare; acest par
Rotaţiunea In grădinile de altoi măr pătul, pe care trimişi de ai înfipt cât să poate de adânc în pământ
legume. ei îi plantează în grădinile membrilor. să nu treacă cu lungimea în sus peste
încât pentru plantarea altQilor din lungimea trunchiului, adecă să ajungă
O grădină de legume pentru spe Poplaca, aceasta s’a făcut Miercuri în
culă să face de obicei într’un loc adă numai până la coroana pomişorului.
29 Martie n. c., stib conducerea mem
postit de vânturi, ferit de animale şi După-ce dl Stoia ne-a mai vorbit
brului din comitet, dl prim-pretor Petru
având un pământ gras sau cel puţin despre îngrijirea ce s’o dăm pomişoru-
Draghits din Sălişte, asistat de secre
bine îngrăşat cu gunoi putred şi apoi tarul Reuniunei, dl Vie. Tordăşianu, de lui, s'a oprit asupra culesului şi a va
bine desfundat. — In asemenea con- membrii Reuniunei dnii învăţători Petru lorizării poamelor. Terminată lucrarea
diţiuni nu profităm mult dacă ne mul Giura şi loan Iacob, ambii din Sălişte cu plantarea pomilor în curtea primă
ţumim cu o singură recoltă din o ase riei comunale, am trecut în cimiterul
ăi loan Stoia din Orlat. La plantare
menea grădină. De obicei grădinarii bisericei, unde plantarea a fost însoţită
au asistat un frumos număr de eco
pricepuţi scot două recolte şi de pe de nouă poveţe date de dl învăţător
nomi din Poplaca, şi toţi copii de şcoală
unele tarlale chiar trei recolte. Pentru Giura. Din această lucrare de interes
în frunte cu învăţătorii lor.
acest scop cei mai mulţi pun pe ace economic, cred, -că mai mare şi mai
După-ce dl Draghits arată scopul
leaşi răzoare 2 sau 3 feluri de legume imediat folos va trage dl primar Tă-
din acelea cari să recoltează la epoci ce Reuniunea agricolă îl urmăreşte prin nasă din Poplaca, care să găseşte în
această lucrare, învăţătorul Stoia ne vor
diferite şi cari să îngăduie, adecă nu preajma înfiinţării unui pomet într’o fru
beşte pe larg şi într’o limbă de tot
să stânjenesc unele pe altele. Acest moasă grădină a sa, ce să găseşte si
sistem însă nu dă totdeauna rezultate înţeleasă despre cultura pomilor. D-sa tuată într’o parte foarte potrivită dela
începând dela prăsirea pădureţilor ne
bune. marginea dinspre Sibiiu a comunei.
spune, că cei mai potriviţi, cei mai
Cel mai bun lucru este, să faci să Petrecerea mea în Poplaca, dovezi
trainici sunt cei tineri, aduşi din desi
urmeze culturile , de diferite legume şul pădurilor, pe cari însă îi întrec cei mi-a dat, că economii de acolo sunt
unele după altele, aşa de pildă după sămănaţi ca grâul, adecă cei prăşiţi din deştepţi, harnici şi dornici de a afla
primele zarzavaturi de primăvară ca sămânţa merelor şi perelor pădureţe, nouă şi nouă izvoare de venit.
spanacul, salata de iarnă, care să recol Lucrarea terminată, am fost chie-
din care am tescuit oţătul. Aceşti pă
tează de timpuriu, să sapi răzoarele din maţi la masa bogată a dl ui notar şi a
dureţi trebuie altoiţi până sunt încă ti- i
nou, să le gunoeşti în caz de trebuinţă doamnei George Comşa, cari ambii
neri şi cât să poate aproape de supra
să le pui cu fasole, mazăre tomnatică, faţa pământului şi aceasta pentru mo- : poartă viu interes cauzelor noastre.
crastaveţi sau salată — căpâţini. După tivul, ca mlădiţa nobilă, întrebuinţată »Cu noi este Dzeu.t
spanac să poate planta locul cu răsad la altoire, să nu fie expusă la diferite
de gulii.
stricăciuni. Altoit, scoşi din aşa zisa 1 Creşterea viermilor de mătase.
La începutul verei să pot planta şcoală de pomi — să supun la o pro
cu fasole oloagă răzoarele cari au fost cedură, ce pe toţi ne-a surprins, din
puse cu mazăre timpurie, care până la pricină, că dl Stoia prin mijlocirea foar Vârsta a treia şi a patra.
finele lunei August să coace dând o fecilor — a tăiat fără cruţare aproape Vârsta a treia şi a patra ţine fie
recoltă bună. Asemenea să p o t' pune toate rădăcinile lungi, cum şi aproape care cam câte 6 zile. După trei sau
morcovi, cari pot sta până toamna târ toate crengile tinerilor altoi, aduşi din patru zile dela începutul fiecăreia din
ziu In pământ. Sibiiu, lucru, pe care ni-l’a explicat ast aceste vârste, viermii ajung a fi foarte
Varză nemţească şi gulii să pot fel: «Tai rădăcinile lungi, de ore-ce mâncăcioşi, ei mănâncă mai rar* însă
