Page 1 - Bunul_Econom_1906_18

-

O r& ştie (S z â s s v n. 1906.
TT^------
I

REVISTĂ PENTRU ACRICULTURĂ, INDUSTRIE Şl C0MERC1U

0K6&H AL: „totalii Ewiomlce âta Ori;tie“ şl „Zulufi nntoe de agricnltnră din comitatul Sibiului"

A B O N A M E N T E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.)î jumătate an 2 cor. (1 fl.) { se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru România şi atrăinătate 10 lei pe an. Abonamentele şt inserţiuniU se plătesc înainte.

Deci, ce va să kicâ comunism, so­ doarea lor, tot astfel şi ideile comunis­
cialism şi anarchisra, vom arăta în cele mului, socialismului şi anarchismului vor
următoare lăsând la Judecata fiecăruia, putea delătura multe abuzuri omeneşti
e g e U U s s t m i ş i & a a r e & i s » i ! . dacă e bine sau rău 4 lua în seamă ast­ din viaţa socială a oamenilor, dar’ nici­
fel de învăţături străine de noi până azi. odată nu vor putea strica nici biserica
Cuvinte neînţelese sunt acestea la Ţinem însă, căJ6 lipsă să le cu­ creştină şi nici statele. Pentru a strica
poporul nostru agricol, popor de or­ noaştem, şi să le cunoască şi poporul, aceste instituţiuni, mintea omenească
dine, blând, supus, cu frica lui D-zeu ca să-şi poată face şi el judecată asu­ este şi va fi prea slabă şi cuvintele lui
şi pacînic. Nici n’ar fi lipsă să ştie a- pra lor şi să urmeze sau să respingă Christos: »Dă împăratului ce este al
ceşt bun popor ce înseninează cuvintele din mijlocul său pe acei apostoli, cari împăratului şi Ini Dzeu ce este a lui
de sus, dacă n’ar fi eşit la iveală în prin asemenea idei voesc a-şi face po­ Dzeu«, pururea vor rămânea în valoare
timpul din urmă apostoli tineri din si­ pularitate, stare şi vază, cu puţină os­ pentru omenime.
nul său, cari adăpaţi cu astfel de idei teneală. Comunismul însă este de altă pă­
prin şcoli străine de neamul nostru Ţinta reformatorilor ordinei sociale rere Oamenii cari sprijinesc acest sis­
dela Apus şi dela Răsărit, să încearcă
totdeauna a fost a înstrăina pe om în tem de viaţă nu recunosc nimănui drep­
ici şi colo, a arunca câte o schinteie tul de a avea pământ, sau a fi proprie^
oare-care chip şi formă de câtrâ Dzeu,
şi în mijlocul acestui blând popor, fâ- tar de pământ, susţinând că pământul
pentrucâ numai aţâ e t l cu putinţă să
cându-1 să se înstrăineze întâiu de bi­ este al tuturor oamenilor, întocmai ca
exploateze cel invăţşţ pe cel neînvăţat,
serica şi credinţa sa strămoşească, ear’ şi aerul şi apa. Ei vreai* ca toate mii-
cel mai iscusit, pe ofcl mai puţin iscusit,
mai pe d r wB*mc~ r " cel şiret pe cef sincer, ş. a. C u a f c e : toacele, de a produce şi toate produc­
De sine înţeles că cei cari aruncă cuvinte, lupta pentru trăia şi existmţă tele de pe pământ fie de ori-ce fel, să
azi schinteia aceasta periculoasă nu să a fost totdeauna între Oameni şi va fi devină proprietatea tuturor, sau a ob-
cugetă la sfirşit ci la present; nu la bi­ şi pe viitor. E vorba insă că această ştimei.
nele poporului şi la trăinicia lui pentru luptă trebue să fie dreaptă, ear’ cum­ Obştimea apoi are drept de a îm­
viitor, ci la interesele lor de azi şi la păna dreptăţii nu> poate fi altul decât părţi şi productele şi lucrul între oa­
binele propriu. Cu alte cuvinte, ei sunt Dumnezeu. meni întrio formă.
azi mai mult un feliu de corteşi înainte- Precum însă reformatorii în bise­ Unii dintre comunişti, căci ei
mergători ai ideilor de mai sus. rica creştină au putut delătura abuzu­ sunt de două feluri, doresc să se şteargă
De aceea să silesc a arăta înaintea rile şi greşelile omeneşti eşind la iveală orice lege Dumnezeeşscă între oameni,
poporului, că aşa cum este azi, nu-i bine. învăţăturile lui Christos în toată splen­ să fie liberi de a să cugeta şi a lucra,

îngiaşe vacile; boii, porcii, li sâ dâ zahăr ori Folosul zahârului şi al tnierei e cu atât
^ P O I ţ A ^ -
melasă dela fabricile de zahăr. S’a dovedit mai preţios cu cât pe lângă că hrăneşte, apoi
că dacă să dă soldaţilor zahăr, când au de poate înlocui spirtul, fiindcă dă trupului o
Zahăr ori miere. făcut marşuri grele, le fac mai lesne şi fără simţire de saţ şi de bunâ stare. .Să ştie că
oboseală. In Franţa zahărul intră în porţia mulţi oameni beau numai pentru a nu simţi
— Reprod, din »Albina.< — soldatuhr. un leşin şi o slăbiciune în tot trupul,
' ' ■ ---«==*.. ' La noi, din pricina scumpirei zahărului, Când fac munci grele, s:mt această
S'ar crede că zahărul să întrebuinţează ţăranii nu-1 întrebuinţează mai de loc. Lucru stârşealâ, de aceea aleargă la spirtuoase, cari
din fudulie sau lăcomie zadarnică, pe când toarte rău, de vreme ce mai de mult aveam nu hrătţesc trupul ca mâncarea şi zahărul,
ştiut este, că e foarte trebuitor organizatului mierea, care ţinea locul zahărului, ba era dar' ţin pe loc viaţa, amorţesc, şi omului i-să
ca hrană: Părinţii să nu ţie de rău pe copi­ chiar mai sănătoasă, pe când azi nu au nici pare că e mai sătul. Nenorocirea e că
lul care având cinci parale, cumpără zahari­ una nici alta. beuturiie, pe lângă această simţire minci­
cale. El simte o lipsă în trup şi zahărul i-o Norodul care mănâncă mai mult zahă­ noasă de saţi otrăvesc sângele şi organele,
îndepărtează. S’a dovedit că e folositor co­ rul e cel englez—* anume câte patruzeci de pe când zahărul mâncat potrivit aduce nu­
piilor; căci ei cresc, fac mişcare multă şi de kilograme pe an de cap de om, aşa luând mai foloase.
aceea au nevoie de hrană multă, atâta cât unul cu altul mic şi mare, bogat şi sărac. Şi Putem zice că pentru copii e tot atât
poate n’ar putea mistui; dar* zahărul trece ce e drept, ei sunt cel mai muncitor, mai de trebuitor ca şi pânea. In vremea muncilor
repede în sânge, hrăneşte şi încălzeşte. bogat şi thai sănătos popor. Francezii, din grele de var?, câteva bucăţele de zahăr cu
In ţări ca Anglia, Francia; Germania, pricina dărilor mari pe zahăr, trec numai trei- ceaiu slab, rece, ar întări şi apăra de ne­
să dă zahăr cailor când au de făcut alergă­ chilo pe an de cap de om. Ce să zicem de numărate boale ce să capătă bând apa du­
turi ori munci grele, şi s’a văzut că mun­ noi, unde de bună seamă ţăranul nu mănâncă bită şi plină de molimi, din puţuri.
cesc şi aleargă mai bine. De asemenea ca să nici o litră de zahăr, pe ani Cele ce le spunem nu trebue să pară