Page 2 - Bunul_Econom_1906_18

Pag- 2 BONUL ECONOM Nr. 18

chiar şi legătura dintre bărbat şi fe­ In faţa comunismului,. socialismului fie şi tare în mâni, cu deosebire Ia va*'
meie să se facă prin un contract de şi aharchismului, noi să punem: legea, cile, cari să mulg mai greu, căci daca
învoire, pe timp mai scurt sau mai limba şi moşia! nu să poate mulge tot laptele din ugăr,
lung, după-cum le convine. Aceasta esie trinitatea sfântă, că­ vaca şi-’l tot contrage, până când în
Socialismul de altă-parte, este tot reia fiecare român trebue să i-să în­ cele din, urmă în ţarcă cu totul.
un dei de comunism, însă ceva mai în­ chine cu evlavie. Cel-ce nesocoteşte Cu deosebire vacile tinere, cari fată
găduitor, recunoscând dreptul statului,, una din aceste trei odoarâ sfinte pen­ nţai întâi, să nu le lăsăm ca să le mulgă
ca el să reguleze dreptul de avere alt­ tru roi, ei un eretid naţional şi nu-i ro­ decât o persoană, care adecă ştie mulge
fel de cum ,este azi, şi pe încetul să mân verde ca stejarul! bine şi care are în mâni le ei puterea
aducă tot pământul sub puterea statu­ Poporul românesc ca popor agri­ şi măestria de lipsă de a face o vacă
lui. Cer să se reguleze cât mai iute col, nu are lipsă de evangeliul socialist bună sau r,ea de lapte, după-cum adecă
avuţiile pământeşti între cei avuţi şi şi agitatorii acestui sistem ar trebui o dedă dela început, de oare-ce şi cu
cei săraci: tractaţi după-cum merită cei-ce umblă vacile să adevereşte de cele mai multe
Unii dintre socialişti cer apoi ră­ a strica rostul sufletesc al unui popor ori proverbul prea bine cunoscut: «pre­
sturnarea ordinei sociale de azi, cât mai bun şi pacînic; şi a-1 seduce pe căi. ră­ cum învaţă la tinăreţă, aşa să poartă şi
iute. şi pentru ajungerea scopului lor tăcite. Ear’ toţi cari îşi iubesc neamul, la bătrâneţe.«
să folosesc de ori-ce mijloace pentru legea, limba şi moşia românească, sunt In timpul din urmă, un doctor de
nimicirea, contrarilor prin forţă şi di­ datori să se alipească cu mai, mare in­ vite din Dania cu numele Hegelund, a
namită; -i— aceştia sunt anarchiştii. teres şi însufleţire de biserică, de neam născocit o nouă metodă cu privire la
Sunt în fine oameni cu idei şi pă­ şi de toate societăţile existente pentru mulsul vacilor, care să poate resuma în
reri de ale comuniştilor şi socialiştilor, a conlucra la înaintarea acestora. următoarele puncte mai însărcinate:
cari agită pe proletari în oraşele mai 1. Femeia sau bărbatul, însărcinat
mari, agită pe proprietarii mai mici de cu mulsul vacilor, apucă cele două ţiţe
pământ, sau pe o clasă de oameni îm­ dinainte şi după-ce le-a golit de lapte,
potriva altei clase, îi agită şi scornesc apucă celelalte două corespunzătoare şi
duşmănie ca să se poată ei căptuşi sau le goleşte. Mâni le lucrează îm prumutat
---«-T-» -
ca să poată pescui în tulbure fie pen­ adecă când una când alta faţă ca să
tru interesele lor, fie pentru-că sunt (Urmare şi fine). se mişte, afară de. degetile, cari strâng,
plătiţi de cineva. Unii economi cred, că ugerul vacii ţiţele, ca să se golească de lapte.
Toate aceste idei şi porniri, le ţi­ este ea şi o. pungă, în care să adună 2. Cu cele două mâni femeia ori
nem pentru români, şi în special pen- • apoi laptele gata. Dar’ aceasta nu e bărbatul, apasă din. nou cele două ţiţe,
tru economii ţărani, de porniri rele şi tocmai adevărat,, de oare-ce s’a consta­ dinainte, strângându-le de-odată, pe când
primejdioase şi nu puterp în de-ajuns tat, că sunt multe vaci, în al căror uger cu degetul.celvmare, care să aplică pe
să le urgisim şi să îndemnăm pe toţi. abia ar putea încăpea câte doi litri de partea din sus a ţiţei face o apăsare
ai noştri să se ferească ea de foc de lapte, şi totuşi ele .dau îndoit mai mult, uşoărâ în acelaşi timp. A;şa că prin a-
ele şi de apostolii cari ar îndrâsnî să Ie după-cum’ să poate vedea aceasta şi la ceste apăsări uşoare de sus în jos aduce
vestească şi lăţească la poporul nostru. bivoliţe. Cum vine dar’ aceasta ? împre­ ultimele picături de lapte în vasul, în
Noi ca popor românesc, cari prin jurarea aceasta să poate explica numai care să mulge vaca.
biserică ne-am păstrat limba şi avutul aşa, că adecă o parte a laptelui să mai 3. Trecând la cele două ţiţe dina­
nostru, ttebue să avem alte idei şi idea­ pregăteşte prin celulele, sau ţăsăturile poi să face acelaşi lucru, lăsând toto­
luri mai creştineşti de cât de a ne um­ ugerului chiar pe timpul mulsului. dată degetul cel măre nemişcat, şi să
plea bortele şi a trăi ca animale cuvân­ La mulsul vacilor, pe lângă de­ apasă uşor de sus în jos ţiţele numai
tătoare în belşug , şi cu tichnă pe un prinderea de lipsă, cum am zis şi mai cu cele patru degete închise împreunate.
pământ al nimărui. sus, persoana care mulge trebuie să mai Cu o astfel de metodă să mulge
Wn- .... -.".nr'.." I '• I. .Y M M> \
lucruri de prisos, pe câtă vreme să ştie că îmblânzit, le-a căutat, le-a făcut priseci cu în răstimpuri, ca să aibă toată vremea cât
hrana săteanului laşă mult de dorit, că el su­ zeci şi sute de stupi. Mai de mult fie-care. lucrează. Albinele nu cer nici muncă mare
fere de boli, iar’ copii mai ales mor pe-un gospodar avea grisacă, şi deci miere pentru nici vreme multă, ci puţină griji şi în câtva
cap. Dacă în alte ţări să dă zahăr şi animalelor, el şi copii. timp ţara ar fi îmbelşugată de miere, iar’ co­
nu e lux să căutăm a deprinde pe sătean cu Ţara românească era vestită pentru pii fiecărui sătean n’ar duce dorul si lipsa
această hrana, arătându-i că, fiind mai cu pu­ miere şi vindea Turcilor, nu de voe, căci fie­ unei hrăni atât de folositoare.
tere, va putea munci mai cu spor şi va care ar fi ţinut să aibă belşug, vorba-i că Copii, cum am spus nu din lăcomie
scăpa de nevoi. Turcul da cu sila bani pe miere. Era tot să bat după dulce, ci din pricină că simt o
Bogăţia unui popor stă în puterea lui una cu bătae şi chiar moarte de n’ar fi d'at nevoie neapărată de el. Inmulţindu-şă mierea,
de-a munci, dovadă Englezii, cari,, pe lângă mierea arvunită. Fără îndoială că mierea e fabricanţii ar fi siliţi să coboară şi preţul
altă hrană, mănâncă şi câte patruzeci de şi mai folositoare decât zahărul, fi nd că are zahărului, de vreme ce să ştie că chilogramul
chilogtame de zahăr de cap pe an, în în ea un fel de acreală care e în potriva de zahăr făcut din sfecle, nu costă mai mult
mijlociu. multor molime de gât şi de gură. Pe urmă de zece-douăzeci de bani. In alte ţări este
Să nu să spue că ţăranii nu-s deprinşi e mai potrivită şi să mistue mai lesne decât zahăr nerafioat foarte eftin anume pentru vite
cu zahărul şi deci să nu le mai adăogăm zahărul. Nenorocirea e că mierea a ajuns azi Până ce însă vom avea aseamenea vremi fe­
nevoi şi gusturi noi. Am înţelege, dacă za­ mai scumpă decât zahărul, din pricină că oa­ ricite, tot e mai ieftin să se întrebuinţeze
hărul ar fi un aţâţător ca tutunul, spirtul ori menii s’au desvăţat de crescut albine. Ar tre- zahărul în locul băuturilor. E şi mai sănătos
opiul; dar’ când s’a dovedit că e hrană tre­ bui Învăţaţi pe săteni creşterea albinelor, în- şi mai eftin. Un chilo de zahăr ţine tot atfeţiş,
buitoare, nu mai e vorbă de gust, ci de demnându-i să-şi dea silinţa să le prăsească bani cât şi unul de ţuică ori rachiu, pe care
sănătate. Cu atâta mai mult cu cât omul e iar’, de vreme ce mierea e de aşa mare tre­ îl bea într’o zi, pe când zahărul poate ajunge
deprins cu dulcele din vremile cele mai de­ buinţă. Dqar' ele n'au nevoie de păşune, când la o casă întreagă trei patru zile la ceaiu şi
părtate. câmpul şi pădurile sunt înflorite, culeg de- de dat copiilor câte o bucăţică două.
Nu e pentru asta dovadă cât s’a căznit acolo hrana când nu ori când sunt prea de­ Cu asemenea mijloace să poate mai cu
enuym ea să aibă albine? Din sălbatice le-a parte, atunci să pot semăna flori cari le plac, folos lupta în potriva beuturilor spirtuoase.