Page 3 - Bunul_Econom_1906_18
P. 3
Nr. 18 BUNUL ECONOM ____________________________________ Pag 3.
tot laptele, a cărui coloare (galbinâ ne semnătate, — auzind noi numai şi de citorilor prin forţa de muncă mecha-
arată marea câtăţime de unt ce cu titlul »Să ne întoarcem la saţe«, — nicâ In faţa acestora muncitorii aşteaptă
prinde ' să prezintă ca de o mare însemnă înbunâtăţiri prin mişcările socialiş:e şi
4 Să apucă întră pumnii mânilor, tate în prevederea şi trebuinţa organi- în ultima analiză prin înscenări de îm
ţiţele dinainte ale vacei şi să siîng uşor. zaţiunei şi înaintării economice pe toate potriviri şi greve. Numărul astotfel de
Aceasta lucrare să face pentru ţiţele terenele. lucrători să înmulţeşte, neguţătorii răsar
dinapoi. Prin aceasta metodă de muls Puţine sunt scrierile acelea, cu cari ca ciupercile, faţă de ce contingentul
sâ mai poate căpăta încă o anu asemănând aceasta, — scrie »E. G . « — poporaţiunei la sate să răreşte conzide-
mită cătâţime de lapte, iar’ lucrarea din având o valoare însemnată, în care prin rabil. Aceasta e starea socială eco
urmă a mulsului constă în aceea, ca să expunerea momentelor mai însemnate nomică în statele culturale la începu
imităm suptul viţelului, care iuţeşte slo din punct de vedere al marilor interese tul secolului al 20-lea. Starea aceasta
bozirea laptelui prin aceea, că loveşte economice din trecut şi prezent, — ni-să o descrie Mdline fost ministru preşe
ţiţele cu botul sau cu capul. arată o concepţie mai înaltă pentru dinte, conducătorul mişcărilor agrare în
Aceasta lucrare ni s’ar părea la restabilirea ecuilibrului social-economic. Francia.
început mai puţin practică, totuşi sâ pot —I- De interes trebuie să fie pentru noi Şi pentru reformarea stării aces
deda cu ea aceia, cari pot mulge vacile aceasta scriere, când cu toţji nizuim a teia scrie opul »Sâ ne întoarcem la
ceva mai repede. şti fazele de desvoltare economică din sate«. ■
trecut, şi cu toţii am nădăjdui a şti căile »Singurul teren de muncă şi de
După cele două metode din urmă
transformaţiunei sistemului actual eco desvoltare, unde braţele doritoare de
ale lui I legelund, să poate căpăta şi
lapte mai mult şi şi materie grasă sau nomic atât de reclamat pentru subsis- muncă, atunci când ameninţate fiind a
unt mai mult. tinţa masselor popoarelor, precum şi nu avea lucru, îşi pot avea ocupaţia
a singuraticilor. în conţinu, şi care teren are avantajul
Cea din urmă porţiune de lapte,
ce să poate mulge, este aceea care con Scrierea să împarte în două părţi. important, că încă pe sute - de ;ani în
ţine mai mult unt şi care să ppate ri Formaţiunea marei industrie prin dife viitor nu să va exploata (exhauria);
dica la 5, 6, 7 şi chiar 8 la sută, dacă ritele faze de desvoltare este expusă în acest teren este păm ântul; isugţiitpr;
nutritor a toată omenirea; .roditor şi
nu cumva încă şi mai mult. partea prim^ a; operei cu referinţă la
toate statele. etern, (vecinie); originea tuturor, prodne-
Aplicând metodele lui Hegelund la telor din lume, cari într’aceia să vor pre
mulsul vacilor, să poate păstra forma Cu date plauzibile să constată, că face iarăşi dintru-ce îşi au originea;
ugerului de junincâ, ca şi aceea a va comparând producţia industrială prea pământul care revarsă mângâierea asu
cilor mai tinere, lăsând ţiţelor starea intenzivă faţă de consumaţiunea totală, pra a toate mizeriile şi care nu Iasă
lor naturală, favorizând în acelaşi timp să prevede succreştenţa productelor in să piară de foame pe toţi aceia, cari
chiar şi depârţarea lor. dustriale, în urma căreia prin reducerea
preţului a acelor producte, — o criză doresc pământul şi au credinţă tare în
Joan Georţ/escu.. puterea câre’l ţine«; — zice Meline.
economică industrială va sgudui viaţa
socială a orUenirei.-----Iară faptul, că Aceasta parte a scrierii este, care
învăţăturile unei eărti. multele braţe de muncă în nizuinţa lor ne interesează mai deaproape, când să
de a-şi căuta şi asigura existjnţa în ser zice, câ statul ca societate omenească
Din încredinţarea* societăţii »M a- viciul marilor întreprinderi industriale şi îngrijitor de cetăţeni să conlucre
gyar Gazdaszvvetseg«- s’au tradus în prin oraşe, bine câ a provocat până la pentru menţinerea proprietăţilor pămân
limba maghiară scrierea unui bărbat de un timp oare-care şi mulţumire, dară tului, ce asigură subsistinţa massei po
stat din Francia a lui Jules Mtiine. Cartea să reduce numărul cu încetul, să scot poraţiunei. Să provoacă la multe perver
întitulată este »Retour â la Terre« şi şi massele lucrătorilor din fabrici prin sităţi ca stări abnormale: la insuficenţa
dupâcum revista economică »E. Gazda* continua desvoltare a diferitelor maşi creditului agrar, la incorecta repartiţi-
face reflexii asupra opului de mare în- nării, înlocuind braţele-de muncă a mun- une de dare, la organizaţia valorizării
tuturor articlilor in modul de a exploata
şi în urma acesteia la aceia clasă de
Zadarnic vom Striga pe toate cărările: »Nu va apuca de beut. Va înţelege lezne că beu
oameni, care are un rol mijlocitor în
beţi oameni buni câ vă otrăviţi». Ei tot vor turile sunt otrăvitoare, când slăbiciunea tru
vederea unui câştig lesnicios fără de o
bea, fiind că aşa cere o'gapizmul lor slab şi pească nu-l va momi. Omul adesea nu bea
prost hrănit. Trebuie să vedem din re pricină de sănătate, ci de boala slăbiciunei căpătată încordată muncă.
beau şi să căutăm a înlătura acele pricm'. încă din copilărie, din pricina hrănei neîn- Pentru contra balansarea acestor
Când omul să simte slab, sfârsit, slăit destulătoate iau nepotrivite. Deci îndemnând perversităţi propune: respândirea princi
de puteri, fie dm pricina muncei, fie din pri poporul st întrebuinţeze zahăr şi să crească piului de asociere, înfinţarea societăţilor
cina hrănii neîndestulitoare, va face ort-ce, albine, căpătăm două bunuri: să Va hrăni mai pentru producţii economice de tot fe-
numai să scape de această simţire de sfâr bine şi sâ va desbăra de beţie. liul şi valorizarea acestora; reformarea
şeală şi slăbiciune, soră cu moartea. E în Sofia Nădejde. învăţământului special agrar, reformarea
tocmai ca bolnavul, care ia cele mai amare învăţământului în şcoalele dela sate în
direcţia creşterei mai intenzivă a genC-
băuturi, numai să-şi capete sănătatea,
Cunoşti vremea după vânt,
Beuturile spirtuoase îl inşală un minut, Pe român după cuvânt, raţiunilbr punând pond deosebit pe creş
o clipă. Numai a înghiţit-o şi i să pare că a Iar’ pe cioban după glugă terea secsului feminin; înfiinţarea şcoa-
şi căpătat puteri şi s’a Intrâmat. Putem spune Şi pe stăpân după slugă; lelor de menaj etc. etc. Dorinţa lui Me
orice: cu aceste momeli e greu de luptat. După voce cântăreţul line este susţinerea şi înmulţirea numă
De aceea trebue luate lucrurile mai dela în După pinteni călăreţul, rului acelora, cari au ocupaţiunea prim
ceput, şi căutat ca oamenii să nu fie sleiţi După mâni pe tăbăcar ordială în jurul economizării la sate.
de puteri şi deci să nu ajungă la momeala După urechi pe măgar. Şi ca să se Inaugureze direcţia aceasta,
spirtuoaselor. Trebue din vreme să vedem trebuie să se înfinţeze diferitele insti-
/; V. Popescu.
cum s’ar putea mai bine drege perderile ce tuţiuni de binefacere, precum asigura-
le are omul cu munca grea, de a căuta încă ţiile de tot feliul, cari ar fi atât de re
din copilărie să-i fie trupul plin de sănătate clamate întru scutirea ţăranului în laţa
şi de vlagă şi atunci nu ne.vom teme că să eventualelor împrejurări nefaste la cari
