Page 4 - Bunul_Econom_1906_18
P. 4
fag- 4 BUNUL ECONOM Nr. 18
este expus şi cari obvitţ din cauze ne tului cu cea de azi, înţeleg cea mai ra •Cântecul fusului*, tot aşa dl înv. Ioan
atârnâtoare de e l; apoi case de îngrijit ţională. e,) Compqt şi planimetrie, raţio- Giurgju »Trei Doamne'şi toţi trei* am
bolnavii (spitaluri), instituţiuni diferite cinarea socotelilor, f.) Higienă, g,) Isto bele poezii de G. Coşbuc. Apoi decla-
pentru ajutorare reciprocă etc., toate rie naturală şi h,) din Constituţie legea mârile hazlii predate de înv. I. Giurgiu
aceste acolo înfiinţându-să, unde lipsa despre economia şi poliţia de câmp. şi ţăranul P. Crişan, au produs mult haz.
este mai mare, — la sate. După cum să poate vedea din aceste
Opereta comică de V. Alexandri
Nu trece cu vederea a arăta M6- cerinţe şcoala, aceasta trebuie să fie ca • Harţă Răzăşul* cu excepţia scenei a
line şi împrejurarea, că deşi cauza psi- şi o şcoală de toate zilele. XX-a s’a jucat ca de nişte adevăraţi
chologică a migraţiunei ppporaţiunei Dotaţiune extra pentrp ea, conform artişti. Dl înv. Ioan Giurgiu ca Harţă
dela sate la oraşe este felini de trai celor de mai sus zise, nu ieste de unde. Răzăşul în port oltenesc de România,
dela oraş mai atrăgător şi cu distracţii, Rămâne deci ca în cadrul oarelor de deghizat cu perucă, par’câ pe cutare
totuşi prin procurarea a tot ce poate instrucţie să se vâre, dar astfel ca să nu binâ teatrală şi-a fâcuţ cariera. Destul
|i atrăgător pentru traiul şi la sate, — jigneşti legea şcolară existentă şi sanc de bine a reprodus dl înv. Filip Budoi
prin instalarea diferitelor lucrătoare (ate ţionată şi să nu ingreuni nici pe bietul pe Bursuflescu, dşoara Neţi Robotin pe
liere), fabrici mai vârtos la sate, urmând învăţător, ba nici ea să nu rămână nu Tarsiţa Garofeasca, ear’ dşoara Silvia
mai departe a să înfiinţa colonii în lo mai cu numeie d să funcţioneză întoc Marian şi-a jucat rolul de Mâriuca atât
curi potrivite pentru desvoltarea horti- mai. Şi aceasta după a mea părere să de natural, încât a fost rechemată la
culturei, — creşterea sau dedarea mun- poate numai aşa, ca în cadrul planului bină.
citoriului agricol pentru diferitele me de instrucţie cuotidiană să suscepem în Solo-urile de violină executate de
serii, industrii, a căror proces de învă t instrucţie şcoala de repetiţie economică
părintele Nicolae Todea din Ahhaşul-
ţare trebuie să meargă mânâ’n mână rămânând la bună chipzuială a .învâţă-
mic, şasă la număr, au stors admiraţia
cu procesul de învăţare a agriculturei, | torilor să aplice teoria în practică pe
întregului .public. Atâta preciziune, atâta
câtă vreme agricultura şi industria, aceste locul destinat peatfu, aceasta şcoală.
duioşie. On. dsa e un adevărat artist.
două le putem privi ca surori, a căror Elevi potriviţi pentru ia ar fi cei dela Compoziţia Sa proprie »Conzolare« a
mamă este pământul, — şi acest pământ 12— 15 adeca cei din şcoala de repe întrecut însă în farmec pe toate cele
al privi ca al ţăranului, de care este el le tiţie. Până aici am venit bine, dar acum lalte. Pentru-ca talentu-i preţios să nu
gat, iar’ împărţirea acestui pământ în mo dăm de ho! Cum să împac acum capra
stee ascuns, e de dorit, să-l auzim cât
dul de a avea toată poporaţiunea parte po şi verzăle? Cum săi aduc pe aceşti elevi mai des.
trivită,— toate aceste împrejurări laolaltă, la şcoală la anii . aceştia, când încep a
Public a participat destul de nu-
dar’ chiar şi singuratice ar promova des fi de neapărat ajutor pentru părinţi!
măros. Sala destui de spaţioasă a fost
voltarea economică la sate a poporaţi- Cum să-l lipseşti de 30— 40 creţari pe
literalminte întixită. Dintre inteliginţa
unei prin un câştig mai sigur şi prin care ti căpătă numai şi chiar să mâie
dorul de muncă mai plăcută. boii la plug în Iscare zi, apoi cine să din loc şi jur iiai-am însemnat pe st.
păzească şi să sature văcuţele, oile ca domni notari cercuali, Alexandru Bene-
dek şi familia din Poiana şi Bela Po-
prele şi pe unele . Jocuri şi purceii Mată
gâny cu soţia din Balşa, Ioan Cibian,
Dela conferenţa învăţătorească Dior năcazuli Va, zice unul, că punem
mare proprietar şi v. notar in Almaşul-
instrucţia pe> h illi^ .de iarnă Bine o
din tractul Orăştiei.*) mic cu soţia, dnii învăţători: P. Onea
conced. Dar asta să poate numai cu cea
şi soţia din Almaşul-mare, Giurgiu, înv.
teoretică. ApOi pdnerea în practică când
(Urmare şi fine). în Balşa, ped. abs. I. Păscău din Al-
o fad ? Pentru' că' pământul nu să lucră
Despre necesitatea, însemnătatea maş Bjrâcţet, dl Rusşu, adj. not. în Al-
iarna. *
şi scopul şcoaţei de repetiţie economică Apoi cu tdatb nu putem fi. De maşul-de-mijloc, preotul din Valea-Epi
nu mai vorbesc, că sunt cunoscute deja George Marian cu familia, parochul lo
aceia, având în vedere că aceasta şcoală
şi celor neştiutori de carte. cului Nicolau Todea, învăţătorul din Po
deşi nu momentan după cum aşteaptă
Cerinţele bine pricepute a unei firea românului, aduce mai mult folos iana Filip Budoi, cel din loc Ioan Giur
şcoale de repetiţie economică sunt: poporului decât câştigurile înşirate mai giu, familia dlui Simeon Robotin diiţ
Poiana şi alţii mulţi, apoi popor destul.
/. Câştigarea unui teren potrivit sus, să o încopciem în cadrul şcOalei
fi la îndemână pentru punerea în prac de toate zilele în lunile de iarnă, iar în De remarcat este primirea ospi-
tică a teoriilor câştigate. cele de primăvară şt toamnă să se fii- tală gratuită, ce s’a făcut tuturor oas
2. Un învăţător harnic cu cunoş- xeze numai două zile în săptămână pen peţilor străini din partea st. domn Ioan
tiinţele de lipsă în ale economiei cu tru aceşti elevi, pentru cart cunoştinţele Cibian, mare proprietar şi a vrednicei
toate ramurile ei. teoretice să se aplice prip deprinderi Sale consoarte din loc. O masă adevă
j . Mijloacele şi uneltele necesare la practice. ' ' rat boierească. Dee Dzeu mulţi români
cu stare şi cu inimă românească, pre
îndeplitirea lucrărilor. Orăştie, 20 Apriil n. 1906.
cum sunt st. dnialor.
4.. Elevi cari să cerceteze regulat Cornet. Baicu,
înv.-dir. După producţiune a urmat dans
cursul acestei şcoale. t
până’n ziua albă. Inteliginţa în o sală
* S- Manuale necesare pentru toate destul de spaţioasă, ear’ poporul în
trebuinţele diferitelor ramuri economice. Corespondenţă, alta şi mai spaţioasă.
La acestea sar mai adăuga ca studii
Onorată Redacţiune! Cred că prin August sau Septem
a.) Religia-morală, b,) Cetirea şi scrierea.
vrie cu ocaziunea producţiunei proiec
C,) Geografia cu privire la cultura pă Binevoiţi, Vă rog, a da loc în co tate »Cinel-Cinel« de V. Alexandri, tot
mântului după regiuni. Cunoaşterea lo loanele preţuitului ziar »Bunul Econom* acolo vom avea ocaziunea de a vedea
curilor unde prosperează anumite plante următoarei ştiri: şi pe cei mulţi din inteliginţa din jur,
şi diferite soiuri de animale nobile ca Producţiunea împreunată cu joc, cari pare că deţnonstrativ au binevoit
la timp să ştie de unde să şi le pro ce s’a ţinut în şcoala noastră din Al- a excela prin absenţă de astă-dată.
cure. d,) Puţină istorie, făcânduşi asem- maşul-mic, Duminecă în 29 Aprilie n.
nare în cultivarea primitivă a pămân a. c. a reuşit bine. Almâşel, la 30 Aprilie 1906.
*) Asupra i indiget&rilor date referitor la Domnişoara Lucreţia Robotin a de Un participant.
acest p’an, vom mai revent clamat cu multă duioşie şi preciziune
