Page 5 - Bunul_Econom_1906_18
P. 5
Nr. 18 BUNULECONOM Pag 5
■'.el , : t publicaţiune. pre clasa meseriaşilor din opidul Haţeg. scriere, ce ar trebui să împodobească
Să aduce la cunoştinţa publică că Bazat pe raportul '«Societăţii tălparilor biblioteca fie-cârui cărturar. Dl A. Balo
în senzul art. de lege 12 din 1894 §. şi cizmaşilor din Haţeg* d-sa ne spune, miri, cu cântarea «Plimbare pe calea
Sil terminul pentru stârpirea mătasei că această societate' îşi are începutul Craiovei* de x., nea umplut de veselie.
(aranka) pentru locurile din valea Mu- de pe timpul înfiinţării grăniţeriei, anume Zece cărticele dăruite de Reuniune
Tăşului şi de pe Strei, să statoreşte in din anul 1672 pe temeiul diplomei, date şi 2 pachete prăjituri, dăruite de so-
toţ anul până la 20 Iunie ear’ în cele de principele Transilvaniei Mihail A pa fi, dalui cofetar dl N. Şerban, toate sortate
lalte părţi a comitatului până în 15 Iu- va să zică ea s’a înfiinţat înainte cu între participanţi, apoi mulţămita presi-
•nie. Sâ fac deci atenţi toţi cei intere- 234 ani. La 1875 societatea, confor- dentului Tordâşianu, pentru participare
-saţi, că neobservarea acestei dispoziţiuni mându-să prescriselor legii; şi-a compus şi invitarea acestea la şedinţa din Maiu,>%
formează transgresiune, şi să va pedepsi statute, basate pe drepturile date prin a format încheierea şedinţei. i
»în sensul art. de lege 12 din 1894 § diploma principelui amintit, şi are de •Emanoil*
*95 pt. k. până la 200 coroane. Istruirea scop ajutorarea membrilor şi a familii
în stârpirea mătasei (aranka) se dă la lor lor în cazuri de nevoie, cum şi în
•antistiile comunale. florirea meseriilor, a industriei şi înmul
ţirea meseriaşilor. Membrii solvesc taxa
Deva, la 9' Iunie 1904.
anuală de 4 cor. timp de 20 ani cum Suspendarea repaosnloi de
/ Pogâny Beta m. p.
şi taxa de Intrare de 24 cor. Intre ve Duminecă. Dl. Francisc Kossuth mi
nitele Reuniunei să numără, pe lângă nistru de comerciu, prin un ordin mai
taxele de membri, sumele încurse nou suspendează obligativitatea ţinerei
dela petreceri, venitele carului funebru repaosului de Dumineca pe toată ziua
şi sumele plătite, când meseriaşii asistă faţă de institutele de asiguraţie pe lu
Despre feliul cum »Reuniunea so corporativ sub steagul Reuni unei Ia în nile Mai, luciu, hjlin şi August precum
cialilor români din Sibiiu« lucrează la mormântarea membrilor. Numărul mem şi pe ziuya de 20 August motivând, că;
-susţinerea unei strânse legături între
brilor e 52, aparţinând la diferite me în afaceri de asiguraţie contra grindine!,
toate Reuniunile noastre de meseriaşi,
serii. Averea ei e 1000' cor. în bani repaosul nu are Ioc.
apoi la introducerea unui plan uniform şi 2 mii cor în preţul carului funebru.
•de acţiune, cum şi la adunarea datelor In Haţeg mai bine reprezentate sunt:
despre progresul sau regresul, ce să tălpăritul, păpucăritul, olăritul, cojocăria, Recrutările. Ministrul de război
face între meseriaşii noştri din întreagă a dat o ordonanţă c&tră toate coman-
tăurăria, croitoria şi lemnâritul; mai slab dele de corp şi comandele districtelor
iţara, convingere am primit din toate reprezentat este zidăritul, zugrăvite!, fu-
•rapoartele publicate despre şedinţele năria, ţăsătoria, pieptânăria, măsăritul, de intregire militară, învitându-le să facă
sale literare. O convingere şi mai ime pâlărieria, ştrungăria etc Ca foşti gră- toaţe pregătirile de recrutare. Afară de
diată mi-am câştigat însă in şedinţa li niţeri, hăţăganii mai toţi s’au apucat cu această toate autorităţile competente au
terară a 4-a, ţinută la 26 Aprilie n. c., meseriile şi cu deosebire cu comerciul căpătat avizul, ca comisiunile stabile de
;ÎU fiinţa de faţă a 120 persoane. asentare să stea gata pentru timpul din
şi şi cu economia. In Haţeg şi In jurul
15 Iunie — 25 Iulie. Asupra feciorilor
In această şedinţă, prezidentul Reu : său romantic şi românesc rentabile sunt anului de asentare 1882, cari au ajuns
niune! dl Vie. Tordâşianu, ne împărtă ori Care meserii, să recert* Insă ca mâes- înianui trecut în clasa III de asentare
şeşte, că profitând de ocaziunea bine trul să fie devotat meser^ţ .sale, pe care dar în urma ex-lexulul n’au putut fi
venită a fericitei sale călătorii pin Bănat, s’o lucre cu pricepere, cţiiigenţâ şi cu asentaţi, va decide legislaţia.
:s’a oprit câteva ore în opidul Lugoj, promptitudine. Reuniunea din Haţeg
unde a fost întimpinat şi sărbătorit din are meritul de a fi conservat în timp , *-
ipartea fraţilor meseriaşi de acolo, în de 234 ani prin toate vitregitâţile tim Emigrările oontinnă. Săptă
•calitate de prezident la Reunhinei sibiene pului caracterul românesc al meseriilor mâna trecută au descălecat In New-
cu toată dragostea nefăţărită, ce caracte- şi a comerciului, ajută pe membrii şi York 18.832 emigranţi şi au cerut in
risează pe meseriaşul nostru. Prezidentul familiile lor. trare pe pământul Americei. Cele mai
Reuniunei lugojene, dl Dr. D. Florescu Cetindu-să apoi prin notarul Ştefan mari sale de aşteptare din lume sunt
şi viceprez. ei, dl V. Dobrin, măestru Duca, procesele verbale ale şedinţelor în Nsw-York, şi tot nu’i încape pe toţi
cojocar bineveptând pe dl Tordâşianu administrative, dl Antoniu Balomiri, sod, cari îşi părăsesc patria străbună. Mare
şi asigurându’l, că toate lucrările săvâr pantofar, ne redă cu pricepere Epistola parte din emigranţi sunt Evrei din Ru
şite de Reuniunea sibiană sunt cu vie dela Muselim Selo de Coşbuc; dl Lau- sia şi Maghiari şi Slovaci din Ungaria.
atenţiune urmărite de meseriaşii lugo reanţu Boldor, sod măsar, ne-a predat — Vaporul «Panonia* ce pleacă din
jeni, îL roagă să transmită salutul aces cu mult sentiment «Ziua învierii* de Fiume spre America, Luni a dus cu
tora fraţilor din Sibdiu. Dl Tordâşianu Coşbuc; dl V. Dimitriu, sod. pantofar, sine numai din Ungaria 1374 emigranţi.
ne spune cum meseriaşii din Lugoj să a cetit respicat şi la înţeles poezia «Mă
întrec întru a sprigini trebile Reuniunei, nuşa* după Schiller trad. de Eminescu. Reuniunea regnioolară un
•curo ei lucrează cu drag meseriile lor şi şi «O călătorie în zori* de Eminescu. gară de grădinărit şi-a ţinut a XXII
■şi cum ţin sâ se întreacă la împodobi Zugravul de case dl I. Stanciu, pot zice adunare a sa generală în Mai a. c. sub
rea bisericii 1 de acolo. Retţsiunea din ne-a fermecat cu câteva arii, cântate din prezidiul lui Emich Gustav în Bpesta
'Lugoj astăzi numără 108 Sumbri or plină inimă; mica şcolăriţă Maria Co- cu care ocaziune s’a arânjat o expoziţie
dinari, 28 fundatori şi 17 ajutători. Ar- leşanu, ne-a predat frumos poezia «N o de grădinărit pdntru primăvară. Preşe
gâsitorul Tuculia bătrânul şi fiul, apoi rul şi floarea* de Zamne. Dl Ştefan Duca, dintele în vorbirea sa de deschidere a
Jurca, Lupea, Gândul, Bifi, Ignea, Do notarul Reun. ne-a cetit frumoasa bu- încunoştinţat cu mare plăcere adunarea
brin, Jivu şi alţii, sâ numără între cei bată «Ioan vindecătorul* din valorosul despre aceia, că Principele Iosif au pri
mai cu tragere de inimă între membrii op «Biblioteca copiilor*, datorit dşoarei mit patronajul acestei renniuni. Din ra
lugojeni. Ei spriginesc din răsputeri şi Adeleana Olteanu (A. O. Maior), scris portul prezentat reiese, că aceasta reu
ziarul «Meseriaşul*, ce să bucură de tot într’o limbă aleasă, cu pricepere şt plin niune are 750 membrii şi că dispune
mai multă trecere. de învăţături. Dl Duca, la fine ne-a de uri capital de 42216 coroane şi tu
După toate acestea dl Tordâşianu promis, că în şedinţele viitoare, ne va decursul anilor jertfeşte mari sume de
aae-a făcut importante . comunicări des ceti şi alte bucăţi din «ţceastă preţioasă bani pentru cultura de legumi şi flori
