Page 1 - Bunul_Econom_1906_19

Anul VII. Orăştie (Szâszvăros), 20 Maia n. 1906. Nr. 19

REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI C0MERC1U
ORGAN AL: „Renninnii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului"

A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 10 lei pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele > şt inşerţiunile se plătesc. înainte. ;

milioane hectare de pământ, dintre cari i prin aceasta a da o pildă bună şi un
numai 5 milioane supt. supuse culturei, * îndemn şi supuşilor săi, cât de tare tre-
161. va să zică cam a 7-a |parte. In numă­ bue preţuită economia.
rul de mai sus, nu e cuprinsă şi supra­ In Japonia să ocupă cu economia,
faţa ostrovului Formo^a. Japonia are nu numai economii, ci chiar şi meseri­
După datele statistice din anul 1891, 40 milioane de locuitori, dintre cari aşii şi negustorii. Ba chiar nici pentru os­
în Japonia din 7— 8 milioane de familii, 70% au ocupaţiunea principală sau la­ taşi (samurani) nu e ruşine ca să lucre
2 — 5 milioane au ocupaţiunea princi­ terală economia. la economie, întocmai ca şi la vechii
pală economia, iar’ 2 milioane o au nu­ Romani, unde solii trimeşi de senat, au
Proprietăţile de pământ în Japonia
mai ca ocupaţiune laterală. Să poate
sunt foarte mici. Acela care poşede câte aflat Cincinat arând cu plugul, unde
zice dar’ că maioritatea poporului ja­
5 hectare de pământ, să numără între i-au spus, că l’au ales ca dictator.
ponez trăieşte din economie.
marii proprietari. Cei mulţi însă au nu­ Iaponezii sunt vegetariani, adeca
Japonia este o ţară compusă din mai câte un hectar de pământ, ba sunt trăiesc mai numai cu legumi (verdeţuri),
inzule (ostroave), dintre cari unele au unii cari au şi mai puţin. Fiecare eco­ fiindcă dela carne îi opreşte religiunea
o căldură foarte mare. Dar’ cum ea e nom îşi lucră el singur'pământul şi cu lor budhistă, întocmai ca şl pe noi în
încunjurată mai de toate părţile cu apă, ajutoriul celorlalţi membrii din familie. posturi. Pământul şi-l lucră întocmai ca
nu-i lipsesc ploile, aşa că plantele cresc Alţi lucrători cu ziua sau servitori nu şi grădinarii noştri, cu arşăul şi sape,
foarte uşor şi curând. In ostrovul For- folosesc. de oare-ce vitele nu le prea întrebuin-
moza luat dela Chinezi să seceră şi re­
:ii au ia dela ţază Ia lucru.
editează 'de
vecinii lor Chinezi, cari o cunoştea! f ^ ' - cul& vat& --CM bţicăbs,
Pământul Japoniei, afară de cel din cu 3000 de ani înainte'de Christos şi sunt ţinute în cea mai' măre ordine.
ostroave, nu prea e potrivit pentru eco­ cari credeau că zăul soarelui Amaterasu Nu vei vedea în ele burueni şi polo-
nomie, de oare-ce e foarte delos şi mun­ i-a învăţat să o poarte. De aceea în mide ca pe la noi. De aceea ele să în-
tos. Intre munţi sunt şi unii vulcani, China i-s’a şi ridicat în capitala ţării, făţşează privitorului, ca nişte grădini
adecă de aceia, cari aruncă foc din ei. în Peching o biserică pompoasă, lângă frumoase cultivate cu tot felul de ver­
Din cauza aceasta apoi, economia de care să extinde şi astăzi o grădină fru­ deţuri.
câmp să poartă mai cu samă pe ţărmurii moasă, unde apoi de regulă în toată Economia vitelor e cam rămasă
mării, ai durilor şi în ostroave. primăvara merge împăratul lor de ţine îndărăpt. Rar să folosesc vitele la lucru.
După măsuratul pământului din de coarnele plugului şi samănă: grâu, Aceasta să întâmplă mai cu samă din
anul 1898, Japonia să extinde pe 38 hurez> orz, mălaiu şi fasole (soie), voind acel punct de vedere, fiindcă unele pă-

-^ i F O I Ţ A \gZr greu, eşti tot cu frica în spate să nu o laşi seră la curţile zînei. Doamne ce mai curţi
singură şi să i-să întâmple ceva primejdie. pompoasei curţile zinelor — şi pace! cum
Dă-mi tu fata mie, eu voi griji de ea ca o nu mai putea avea uici un om pământean,
Nu minţi. mamă, şi io-i căpăta şi bărbat cinstit când După-ce intrară în curţi dădu zîna la
■ 9 ■ va fi de măritat. Ce zici omule ? fată 13 chei şi îi zise: »Ar.f ai 13 chei dela
— Poveste din popor de I. Pop-Reteganul. —
Şi bietul om să gândi cât să gândi, îi 13 chilii; cu 1? ehei vei deschide cele 12
Era odată un om foarte sărac, dar’ atâta părea râu să-’şi dee fata la o zînă, dar’ vă­ chilii şi vei şedea şi ’ţi vei petrece în ele, lipsă
era de sărac, încât nici focul în vatră nu-i zând sărăcia ce-i în bordeiul lui, aducânduşi nu vei avea de nimic, tot ce-ţi va cere inima,
ardea. Si astăzi mai sunt oameni săraci, dar’ aminte, ca omul, de toate primejdiile ce i-să vei afla în ele, mâncare, băutură, îmbrăcă­
par’că tocmai ca acela rar ai afla. Şi avea pot întâmpla unei fete frumoase şi sărmane minte, fel de fel de scumpeturi şi de flori,
omul acela o fată, dar’ aşa tată frumoasă cum cugetă în urmă: eu voiu trăi cum m’a milul ci — în casa 13 a să nu întrl, cu cheia aceasta
nu era în toată lumea ca ea. Lumea zice că D-zeu numai pe ea să o văd fericită, şi dete micuţă să nu deschizi casa cea de cătră ră­
la omul sărac, o fată frumoasă îi face şi mai fata zînei, zicându-i: »Fii cu minte fiica mea, sărit, că atunci nu va fi bine. legi că mă
mare sărăcie; dar’ pe el nu-1 putea sărăci şi ascultă de D-ei, că doară s’a milostivi şi vei asculta?* —- Leg! — Te legi? — Leg!
mai tare, căci nu avea chiar nimic, decât un te-a aşeza mai bine, decum te-aş fi putut eu Te mai întreb odată: legite că nu vei întră
bordei vechi în pământ. aşeza!* în casa cea de cătră răsărit!? — Legi
Odată veni Ia bordeiul acela zîna Ilina, Şi să duse fata cu zîna, să duse prin — Bine-i; fi ascultătoare, eu merg de
cea mai mâeatră zînă, şi îi zisă omului: codrii şi prin munţi, prin văi şi pe dealuri, acasă, dar’ tu să faci, după cum te-ai prins.
Măi omule, fata e numai sărăcie la casa pe stânci şi prin poeni, să duse multă lume Şi pleacă zîna de acasă, să duse în tre:
omului; tu ai mai trăi pe o zi pe alta cum împărăţie, să duse până-’şi perdu urma, de bile ei, că doară omul că-i numai om şi câte
ai putea, mai lucrând pe la alţii, mai milu- nu ar fi mai ştiut veni la bordeiul bătrânu­ trebşoare nu mai .are, dar’ o zînă? o vil vă?
indu-te cei creştini, dar’ cu fata îţi merge mai lui. Cam trei săptămâni călătoriră până ajun­ iar’ fata rămase singură. Să desfătă fata in.