Page 4 - Bunul_Econom_1906_19
P. 4
Pag. 4 BURUL ECONOM Nr. 19
e icoana sfântului Nicolae. Pe uşa înv Cine va auzi evlavioasele cân •Săpatul porumbului». Când po
părătească e zugrăvită »Bunavestire*, tări, va vedea impozantul serviciu divin rumbul a crescut de 5 cm., e bine sâ
pe uşa laterală din dreapta arhangelul din biserica noaătrâ şi va auzi un cor se grăpeze, fiind-că această lucrare ii
Gavrjil, iar* pe cea din stânga arhange bine condus, când va eşi din biserica face mai bine decât chiar săpatul; dacă
lul Mihail. In al doilea şir de icoane aceasta de va fi străin, ori Român, va nu să grăpează atunci sâ sapă când a
sunt reprezentate scene din viaţa Mân fi silit să exclame ca şi trimişii prin crescut de 12— 16 cm. Când porumbul
tuitorului: naşterea, botezul, învierea, cipelui rus la Constant1 napol: » Cu ade este sămănat în rânduri, săpatul să
Înălţarea la cer, pogorîrea duhului sfânt, vărat aici iocueşte Dumnezeu« şi pe poate face cu prăşitoarea mecanică.
schimbarea la faţă, iar’ la mijloc e icoana lângă aceasta: alegea românească, e ade Tot ca porumbul să sapă sfecla, _
cinei celei de taină. Toate acestea scene vărata lege creştinească». cartofii, fasolea, mazărea, castraveţii, pe
produc în sufletul nostru impresii vii, penii şi dovlecii. Săpatul sâ face, şi tre
ne face să vedem micimea lucrărilor bue să se facă şi pe timp secetos,
noastre şi periciunea lor în asemănare Lucrările agricole în lâna Maia. fiind-câ în acest caz, apa care vine din
cu lucrările neperitoare şi vecînice ale stratele de jos ale pământului, în loc
lui Dumnezeu. Cu frică şi cutremur, cu Ih această lună să mai poate să- să se evaporeze, rămâne la rădăcinele
evlavie şi umilinţă trebuie să stăm în măna încă: cânepa, mohorul şi po plantelor cari pot să crească.
faţă Domnului. In şirul al treilea ur rumbul destinat a să da ca hrană vite •Hrişcă sau grâul negru», să sa
mează apostolii, iar’ la mijloc e icoana lor verde, chiar şi meiu să poate să- mână mai mult în Moldova, in pămân
sfintei şi de viaţă Făcătoarei Treimi. măna dacă în pământ să găseşte des turile mai uşoare şi bine lucrate, să sa
Sus e icoana restingirei, având în dreapta tulă umezeală, Ca încolţirea seminţelor mănă la hectar 70— 80 litri, apoi sâ
iconiţa învăţăcelului iubit, iar’ în stânga să se poată face cât să poate mai de grăpează uşor ca sămînţele să nu să
iconiţa Maicei Domnului, înfăţişând grabă; şi dacă timpul va fi ceva mai îngroape prea adânc, căci în acest caz
scena: »Mamâ, iată fiul tău, fiule iată umed, altcum cultura meiului are să fie încolţirea şi răsărirea lor să face cu
mama ta!» îngrijitoare. multă greutate.
Pictura cupolei iar’ e de o valoare De aceia şi . agricultorii practici • Porumbul sămănat ca plantă de
artistică neîntrecută, căci pictorul ştiu spun, şi cu multă dreptate, că meiul nutreţ». Ca planţâ de nutreţ porumbul
Să ţină cont şi de cerinţele moderne trebuie sămănat în mâzga zâpezei, ceeace sâ poate sămăna din luna Maiu şi până
ale artei şi să nu întrelase nici stilul probează că ţ\ are trebuinţă de multă la sfârşitul lunei Iunie. In acest caz po
bizantin în icoanele sale. apă în pământ. Despre sămănatul po rumbul să samână singur, sau ameste
La mijloc e Isus Pantocrator, bine rumbului ca hrană pentru om, în această cat cu sămânţă de sorg, mohor şl meiu,
cuvântând. lună nici nu poate fi vorba, fiindcă nu sămănatul sâ face prin împrăştiere sau
Expresia blândeţei nemărginite şi putem şti cum are să fie vara mai în rânduri depărtate de 15— 20 cm.
atotputinţei dumnezeieşti, care transpiră ploioasă sau mai secetoasă, de aceia Cătâţimea de sămânţă la hectar este
din această icoană produc în sufletul sămănatul porumbului pentru hrana omu de 50 litri în rânduri şi 180 litri prin
nostru icoana adevărată a lui Dumne lui trebue săxse> isprăvească până. la 23 împrăştiere şi a răsărit prea des, sâ
zeu ocârmuitorul şi mântuitorul lumei. Aprilie, cel mai târziu. răreşte când a crescut de 10 cm..După
jur-împrejur sunt cele 9 cete îngereşti, Sămănatulmohorului sau al pă- agronomul francez Doubasle, şi după
cari cu mânile înălţate preamăresc pe riogului, dacă să poate, trebuie făcut atâtea experienţe făcute la şcoala noastră
Domnul. Iţi pare că auzi corul îngeresc chiar în Juna Aprilie, sau cel multpela de agricultură dela Herăstrău încă dela
cântând cu glas divin: »Osana, bine e începutul lunei iui Maiu. Acest nutreţ 1876 şi până astăzi, porumbul dat ca
cuvântat, cel-ce vine întru numele Dom să dă verde vitelor de muncă, în lipsa hrană vitelor în stare verde, este unul
nului». La baza cupolei, în patru col altui nutreţ, când mohorul este ames dintre cele mai bune nutreţuri ce să
ţuri, sunt pictaţi cei 4 evangelişti, Ioan, tecat cu meiu, dă totdeauna un nutreţ poate da vacilor de lapte, boilor de
Luca, Marcu şi Mateiu fiecare cu sim mai bun şi mai mult pentru toate vi muncă, ca şi acelora puşi la îngrăşat.
bolul său. tele de muncă. Cătâţimea de sămânţă Porumbul să coseşte de regulă când
Ceeace pentru noi constitue o vie ce să samână la hectar este de 40 a dat spicul. La hectar poate să pro
atracţie sunt pe lângă admirabila pic kilograme. Tot pentru hrana vitelor să ducă 85— 90 de mii de kg., nutreţ
tură şi pe lângă sculptura scaunelor şi samănă şi măturile sau sorgul, şi ca verde care să poate compara, aproape
a capitalelor celor 16 colume de gra nutreţul de sorg să fie mai bun, să a- CU 20.000 Jeg. fân USCat. (Va urma).
nit, minunate decoraţiuni cari le aflăm mestecă sămânţa de sorg cu sămânţa
până în cele mai mici amănunte în toate de meiu sau cu sămânţa^ de mohor, şi
lucrurile. Marginile corului, păreţii, vest după aceia să face sămănătura, în cazul Ş,tiri de tot teiul.
mintele sfinţilor, prezintă 0 frumoasă acesta fânul de sorg este de o calitate
aplicare a motivelor româneşti. Adevă mai bună şi îl mănâncă cu multă poftă Darul bisericei Sf. Nicolae
rat că în tot locul s’a putut observa toate vitele. din S cheia pentru catedrala din
aceasta cu rigoare, ci unde nu s’a pu »Urzica«. In alte ţări să cultivă şî Sibiiu. Comitetul bisericei Sf. Nicolae
tut s’au folosit motive bizantine, cari urzica ca nutreţ pentru vite. Fânul de din Braşov-Scheiu votase la timpul său
prin uz au devenit ceva sfânt. In ge urzică dă vitelor o hrană mai gustoasă, suma de 5000 cor., pentru catedrala
neral zis pictura, sculptura şi ornamen- la vacile de lapte le înmulţeşte laptele din Sibiiu. O delegaţiune constătătoare
tica, prin valoarea artistică a executării ca calitate şi cătăţime, asemenea şi la din d-nii Dr. V. Saftu, V. Oniţiu, D.
concurg la înălţarea noastră sufletească. caprile hrănite cu fân de urzică, laptele Lupan şi I. Pricu, trimisă din sînul co
Mai amintim în urmă minunatul dă zmântână mai multă şi are un gust mitetului parochial al bisericii Sf. Ni
candelarbu electric, atârnat deasupra mai dulce. colae la sărbările sfinţirei catedralei, a
năiei bisericei, candelele şi lnminările Fânul de urzică să amestecă cu 4 predat această sumă I. P. Ş. Sale Me-
cu 2 şi 3 braţe, cari împodobesc bise părţi fân natural sau cu 4 părţi paie tropolitului pentru scopul indicat.
rica şi cari toate vor contribui şi mai tocate şi astfel să dă vitelor. Acest mod .. *
mult la splendoarea acestui lăcaş al să practică mai cu seamă în Elveţia, Schimbarea timpului. Odată
Domnului, zidit din prisosul bogaţilor şi unde urzica să cultivă mai mult ca cu schimbarea lunei, schimbarea timpu
din denarul săracului plantă de nutreţ. lui, cu o scădere sensibilă de tempera
