Page 5 - Bunul_Econom_1906_19
P. 5
Nr. 19 BUNUL ECONOM Pag. 5
tură, a fost generală aproape în toată In afaoerea recruţilor guver sărit din trăsură. Explozia Ia rănit însă
Europa. nul a decis deja, anume rezerviştii de la picioare, 6 mână şi la cap. Trăsură
In Franţa a căzut zăpadă în câteva întregire vor fi concediaţi la 30 Iunie s’a zdrobit. Atentatorul a murit. Gu
judeţe din răsărit şi termometrul a căzut din serviciu. O parte a recruţilor vor vernatorul zace acum greu bolnav. '
aproape de zero, trecând chiar sub zero întră în serviciu la I August. Guvernul ' " *
în unele lucuri, lucru atât .de rar la intenţionează â asenta pe recruţii din Cel mal pntemio cuiraşat din
epoca aceasta. La noi în Austro-Unga- 1905 în Iulie şi ai chema sub steag la lume. Anglia are acum vasul de răz-
ria, după o secetă destul de lungă, ploile 1 August. Recrutarea pe 1906 să va boiu (cuiraşat) cel mai puternic din lume.
au căzut în abundanţă in multe locali face în Octomvrie şi recruţii îşi vor în Numele lui însemnează pe româneşte
tăţi, făcând mult bine cerealelor, cari cepe serviciul la 1 Decemvrie. «Fără frică* (»Dreadnought«). A fost
cu toate stricăciunile .pricinuite de se ■* "■ ■ inaugurat în Februarie a. tr., după ce
cetă şi de cârtiţe să prezinţă în genere
Izvoare de petroleu. In Borys- fusese lubrat in timp de şase luni. El
tn condiţiuni destul de bune. Un timp lav (Austria) s’a săpat un izvor adânc are o greutate de 18.000 tone şi e în
rece şi acoperit a dominat de aseme de peste 1500 de metri, foarte bogat armat cu 10 tunuri de 305 m/m şi 18 tu
nea în Germania, unde ploi abundante
în petroleu. In România s’a dat.jde un nuri cu tragere repede, ca să respingă
au căzut în diferite puncte. izvor ce dă o mie de vagoane de pe atacurile torpiloarelor. Mai are 5 guri
In România ploile au continuat să troleu la zi. pentru svîrlit torpile.
cadă la intervale aşa după cum să do * *
rea şi au devenit generale în toată, ţara. Deputat ţăran, In dieta ce să Vezuvnl. După grozava izbucnire,
A u fost chiar ploi torenţiale şi grin va întruni in curând va întră earăşi un Vezuvul acum s’a liniştit de tot. Profe
dină, cari cu toate acestea n’au stricat deputat din ţărănime. Acesta este ţă sorul Mateucci s’a urcat zilele aceste
sămănăturile. De altmintrelea de câteva ranul şvab Ioan Filipp ales în cercul spre crater (gaură), să-l examineze. Din
iile temperatura s’a îndulcit mult şi soa Aradului-nou. El să va purta şi în dietă cauza cenuşei, ce acoperea drumul şi
rele străluceşte în cea mai mare parte tot în haine de ţăran şvab. Foile zic care era încă ferbinte, cum şi din cauza
a zilei, aşa că excesul de umezeală şi că Filipp e om foarte frumos şi cu minte fumului, ce ese din munte, n’a putut îna
inundaţiile nu sunt de temut. naturală cum rar să află între ţărani. inta departe, dar’ a constatat, că cra
Ştirile cari sosesc din interiorul ţâ Alegerea lui de deputat nu l’a costat terul s’a lărgit cu mai mult de un
rei sunt bune şi toată lumea e foarte nici o para. Pretinii Iui i-au pus la dis chlmetru.
satisfăcută în toată ţara, pentru-că sâ- poziţie toate spesele trebuincioase. In *
mânăturile au profitat mult de această dieta trecută încă ş. fost în dietă un Tineri şi bătrâni deopotrivă
umezeală binefăcătoare şi aspectul lor deputat ţăran, anume săcuiul Jiga Mak- laudă crucea duplă electro-magnetică R.
astăzi este cât să poate de bun. Răsă kay, care însă la alegerea de acum a B. nr. 86967 a dlui Albert Miiller, a
ritul porumbului să face de asemenea jrâmas în minoritate. > cărui efect e neintrecut deosebi la po-
în condiţiuni excelente. dagră, reumă, astmă, ischias, dureri de
*•
' *■■■■ inimă şi de stomac, dupâ-cum să vede
Studenţii români din Cluj invită
Expoziţia de eopii din Apoi- cu drag la petrecerea' -ev dans ce o şi din numeroasele scrisori de recunoş
dnl românesc. La crearea premiilor, dau la 24 L c. (ziuă înălţării Domnului) tinţă, dintre cari publicăm mai la vale
ce să vor împărţi între ‘ mamele vred în sala hotelului central. începutul la 8 două: «Preastimate dle Miiller! Te rog
nice la expoziţia de copii, ce să va a- oare sara. Preţul .de Intrare: de per ,ami mai trimite un aparat R. B. nr.
ranja de «Reuniunea română de agri soană 2 cor., de familie 5 cor. Prezi 86967. Totodată trebue sâ-’mi exprim
cultură din comitatul Sibiiu*, în comuna dent de onoare Dr. Victor Poruţiu; se mulţămita pentru invenţia dtale. Kalocsa,
Apoldul românesc, au mai contribuit: cretar Vasilie Lucaciu; casier: Sever 23 Sept. 1905. Cu stimă Kâlmân Ben-
Demetrie Câmpian, arhivar conzistoriai Dan; controlor: Valeriu Suciu. Comite csik*. — «Stimate dle Miiller! Deoare-ce
î cor., Dr. Eusebiu R. Roşea, director tul aranjator: Silviu Beşan, Antoniu primul aparat trimis a avut efect mi
seminarial, Ioan Panfilie, arhitect, fiecare Bogdan, Silviu Brandieu, Vasilie Chiroiu, raculos, te rog a-mi trimite cu reîn
câte 2 cor., şi Paul Muntean, v colo Teofil Moldovan, Remus Paşca, Valen toarcerea poştei încă unul. Cu stimă
nel c. şi r. în penz. 1 cor. tin Poruţiu, Onisifor Soră, Aurel Stoian, Keszler J6zsef. Gyor, 1 Oct. 1905.« —
* A să comanda dela dl Albert Miiller,
Aurel Şerban, Petru Titieni, Alexandru
Frodncţinne teatrală împre Vasu. Beneficiul petrecerii să va da ca- Budapesta, V. Vadâsz uteza 42/V. Co
unată cu cântări arangiază tineri sinei române şi mesei academice. Ne ru stă 6 cor.
*
mea din Bucureşti şi jur Duminecă, la găm d i oferte benevole. Adresa casierului
27 Maiu n. 1905, în sala dlui Moisă Majâlrs u. 1. . Mobile de fer. Urmările grele şi
* dese ce le aduc incendiile (arderile) în
Crişan din Bucureşti, Venitul curat este
destinat în favorul bisericii gr,-or. din Isprava bombelor. Să părea că America au adus guvernul american la
loc. începutul la 2 ore d. am. Preţul de un timp încoaci s’a liniştit tulbura ideea ca să înlocuiască mobilele de lemn
de intrare: de familie 1 cor 60 fii. rea agitaţiei din Rusia. Din când în cu de cele de fer, ca şi la zidurile ca
Oferte marinimoasă să primesc cu mul când mai veneau ştiri răsleţe despre selor, unde încă în fabrică construesc
ţumită şi să vor cuita publice. y câte o mişcare mai mică. Acum deo ferul ca numai să-l închee şi să zidească
Program: «Vine vlădica*, comedie dată vine vestea, că revoluţionarii au printre stâlpi cărămizi.
în trei acte de A. Popp. După produc- comis două atentate asupra guvernoru-
ţiune dans. lui din Mosc va şi cel din Iecaterinoslov. Ce face China? Multă lume îşi
* Guvernatorul Seltarovscki din Ie- pune astăzi întrebarea :
Cutremur de pământ In Bihor. caterinoslov a fost atacat de şasă indi Ce face China ? aceia ţară colosală,
In comuna Sân-lob din Bihor s’a sim vizi seara când mergea dela gară spre cu o populaţie imensă, aşa de 'înrădă
ţit Duminecă, în 29 Apr. c. un cutre casă şi a fost omorât. , cinată în obiceiurile sale bătrâneşti, aşa
mur de pământ, care a durat 2 secunde. Celalalt, Dubasov, guvernator în de dujmană ori căror încercări de re
Oamenii să aflau în biserică, şi mişcân- Moscva, care a ucis câteva sute de ră forme?
<du-să biserica, au fugit spăriaţi afară. sculaţi, a scăpat mai uşor. Când a o b China iă mişcă, să trezeşte în sfârşit,
* servat că atentatorul aruncă bomba a din nemai sfârşita-i adormire. Cu paşi
