Page 6 - Bunul_Econom_1906_19

P*g 6 BUNUL ECONOM Nr. 19
r . •
mari păşeşte în spre-civilizaţie care acum ce o, purtăm, că scrisele «neadevărate t mai Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Banat.
un secol i-să părea plină de crime şi mult pot strica bunelor prrniri decât ajută D ell 22 până la 28 Maiu st. n. 1906.
de grozăvii. întreaga noastră literatură economică şi de- 22. Maiu. Bavaniste, Bozovics, Czege,
Femei şi bărbaţi părăsesc, fără pă­ aceea acum când dorim să avem public care Dunaszerdahely, Ipolysâg, Mezokomârom,
rere-de râu tradiţii pentru a să con­ să cetească scrisele despre economie, rugăm Isagysoilos, (Jgocsam.), Nagytapolcsâny,
forma obiceiurilor europene. cu dragoste frăţească pe toţi, care să în­ Nyitraujlak, Siimeg, Szeghalom, Szegzârd,.
Au dispărut picioruşele minuscule, deletnicesc cu chestii economice, ca înainte Szentelek, (Vasm.), Stentilona, Sztropko,
sărmanele picioare torturate cu mii de de a scrie să-’şi lămurească bine materia cu Tornalja. — 23. Aranyosmegyes, Balmaz-
care vor să se ocupe.*
mutilări, de altădată; femeile îşi lasă ~ ujvâros, Bazin, Bdcz, Berzevicze, Egbell,
Nu răspundem nimic la aceasta con­
piciorul să se dezvoalte în libertate şi Gyula, Hetes, H omonna, ATekko, K 6-
fratelui, şi-’i recomandăm să mai umble puţin
să mândresc chiar, când ati un picior mend, ATertes, Mucsi, Nagyoroszi, Niczky-
la şcoală, ca să ne înţeleagă şi să se des-
bine legat. falva, Nyirmada, Soit, Szabadszentkirâly,
brace de răutatea cu care ştie face receptele
Bărbaţii nu să mai gândesc la res­ Szepesotalu, Szepesvâralja, Ujbânya, Vâg-
pentru alţii.
pectul pe care-1 aveau părinţii lor pen­ sellye, V ep .— 24. Alparet, Alsoszom-
tru costumul strămoşesc şi-l părăsesc batfalva, Bajmok, Borica, Facset, Illava*
cu bucurie când e vorba să îmbrace Afendil6na, ATuzma, Mocs, Orlât, Vajda-
hainele europene. hunyad. — 25. Alsosâgh, Aszod, Bâcs,
Imitaţia a pătruns printre ei. cu o Originea cerceilor. Iată o le­ Bât<$, Csenger, Csepreg, Csikszereda,
putere uriaşe şi aceia care, din cauza gendă, arabă destul de .curioasă în pri­ Erzsebetvâros, Fiilek, Gâbolto, Gdrcsony,
funcţiunilor pe care le ocupă, sunt siliţi vinţa originei cerceilor. (Baranyam.), A/osszufalu, Afaâl, Aonoso,
să mai păstreze în că, costumele legen­ Aoveskâlla, Mezovâri, Nagyajta, Nagyida,
Avram avea năcaz mare în casă.
dare, să simpt aproape nenorociţi. (Ablozsm.), Nagyida (/4baujm ), Nagyrâ-
Bătrâna Sara şi copii ei erau geloşi de
Dorinţa călătoriilor, dorinţa de a kos, Rozsahegy, Sârpatak, Tabajd, Uj—
Agar, mama lui Ismael. — Eu nu voiu
vedea, de a învăţa, de a părăsi pămân­ egyhâz, Uzon, Zala. — 2 6 . Sztbeleb*
tul natal şi a căpăta o nouă experienţă, avea pace, —- zise într’o zi Sara, — Ulma. -j- 27. ^4bony, Csurog Czibak-
pătrunde cu repeziciune în spiritul fiilor până când nu-mi voiu scălda mânile în hâza, Fegy vernek, Karczag, Kiskunfelegy-
Cerescului Imperiu. sângele acestei femei. Ce să facă Avram ?, hâza, Liptoszentmiklos, Mohol, Monor
Fetele chiar, acele fete aşa de ti­ care ern om deştept, după-ce să gândi (Pestm.), Nagyselyk, Naszdd, Pecs, Si-
mide şi de neştiutoare altădată, au în­ şi răsgândi, străpunse urechile Agarei lingyia, Zarând. — 28. Alho, Bân (Ba­
ceput a întreprinde călătorii în jurul ranyam.), Z?ân (Trencsenm.), Bilke, Esz-
cu o undrea, şi sângele ce curse îl
lu mei. tergom, Feh6rgyarmat, Felsolo, Gajâr^
duse Sarei, care fu satisfăcută. Atunci Galântha, Afendlova, Jânoshâza, Kâpol-
Toate colegiile, instituţiile civile şi
militare dîn principalele provincii ale Avram ca să conzoleze pe Agar, îi puse nokmonostor, Kirâlydarocz. Kismârton,
Chinei, şi au astăzi uniforma, trimbiţele, în urechi două inele superbe de aur. Korpona, Ko-zeg, Lovasbereny, Nagy-
tobele şi steagurile lor. Aceasta e originea cerceilor şi cine kanizsa, Nagykapus (Ungm), Nyiregy-
In această ordine de idei, voim să nu crede să se ducă să întrebe pe hâza, Obesztercze Qlublo, Pâpocz, Peese-
spunem că în ziua de 10 Ianuarie cu­ nyed, Putnok, Reten, Szulok, Turocz-
Avram. szentmârton, Urmeny, Zăkamene. ,
rent, a avut loc la Canton un congres
general, între elevii tuturor colegilor din
Dumineca 6-a d. Paşti a Orbului, gl. 5, sft, 8.
provincie.
Dum, 7 M. Ac* ţie 20 Frrncsca
Şcolile au sosit, fiecare cu profe­
Luni 8 A. şi E. loan 21 Prudens POP* Cine are ceva de vîndut sau de
sorii sei, în rând, milităreşte, cu trom­ Marti 9 Pâf. Isaia 22 Elena
petele şi steagul în frunte. Mire. 10 Ap. Sim. ZI. 23 Desderiu cumpărat să se adreseze la di CAROL
S’au întonat cântece, s’au făcut Joi 11 Inâlţ Domnului 24 Inâlţ D. GROSZ în Orăştie, care dă ori-ce
Vineri 12 M. Ep rin 25 Ui ban
diferite jocuri ; apoi au urmat cursele
Şâmb. 13 M. Gheena 26 Fil.p Informaţii, —ţp ţ
şi tragerile la ţintă.
Juriul era compus din ofiţeri şi din Redactor resp. GEORGE SUCIU.
funcţionari ai biroului de instrucţie
publică.
Să dădură elevilor ca recompensă: D e vînzare! -p i
coroane şi medalii.
La acest concurs au asistat şi re­
prezentanţii mai multor puteri europene;
uimirea lor a fost foarte mare când au In comitatul Nagykukullo să află de vînzare
constatat cât de mult progres s’a făcut o moară de măcinat CU sîte, mânată cu pu­
într’un timp relativ aşa de scurt.
tere ele abur, aparţinându-i firez, case frumoase de
locuit, zidiri economice, coteţe ae îngrăşat porci, 15
P o s t a Reda c ţ i e i.
jugăre pământ, 2 jug. plantaţiune de viie şi pomet.
«Tovărăşia* în numărul său ultim ocu-
pându-să cu scrisele noastre «Bursa şi or­ Ocaziune binevenită aceasta spre a-’şi croi cineva bunăstare.
ganizarea economică*, după-ce scrie la primul Informaţiuni dă Agenţia principala a societăţii pe aoţinni
loc despre ideia culevată de noi, vine mai
pentru fabricarea de motoare din Dresda, reprezentată prin
la urmă şi ne dăscăleşte cu o autoritate
oare-care.
După-ce să face mai întâiu, că nu în­
ţelege bine cele scrise, zce:
• Faptul pentru care ne-am oprit asupra
articolului din vorbă să tălmăceşte prin frica