Page 1 - Bunul_Econom_1906_20
P. 1
Anul VII. Orăştie (Szâszvâros), 27 Main n. 1906. Xr. 20
REVISTA PENTRU ACRICULTURA, INDUSTRIE Şl COMERCIU
ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Orăştie" şi „Renninnii române de agricultură din comitatul Sibiinlni"
A B O N A M E N T E : A P A R E: I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 10 lei pe an. In flecare Duminecă. • Abonamentele şt inserliunile se plătesc înainte.
torul Boemiei. De acesta din urmă să | şi economii, după cum să ştie este ga-
Institutele naţionale boeme. ţin apoi 800 însoţiri de credit şi 110 ranţa cea mai sigură despre trăinicia
aceluia. Din cauza aceasta apoi să şi
însoţiri de conzum.
De institutul societăţii centrale bo întoarce pretutindenea o grijă deosebită
eme morave şi sileziene s’au ţinut la pentru sporirea aceluia.
In Boemia locuesc două popoarâ sfârşitul 1904, 617 însoţiri, dintre cari Depunerile la institutele boeme s’au
mai însămnate: Boemii (Cehii) şi Ger 157 cu răspundere nc ' ce- urcat la sfârşitul anului 1904, la 568
manii. Cei dintâiu^foc 3,930,093 suflete lelate , cu răspundere restrinsă. Intre milioane de coroane, pe când la ale
sau 62% , iar cei din urmă 2,337,013 acestea din urmă să află 11 firme ne- noastre ungureşti au ajuns numai suma
suflete sa 37 % . Aceste două popoare înprotocolate, cari pot lucra numai ca de 37 milioane de coroane. Cu privire
nu să prea pot vedea cu ochi buni nici reuniuni private. la acestea deci, deosebirea este şi mai
pe terenul politic, dar nici pe cel so In cele 617 înştiinţate sunt 353,459 mare, de oare-şe cele boeme întrec pe
cial. Din cauza aceasta apoi flecare din membrii cu 692,065 de acţiuni, după ale noastre de ;15 ori. Aceasta este o
aceste două popoară îşi are aşezâmin- cari au plătit un capital de 20,508,833 dovadă, că popotul boem e mai cruţă-
tele sale proprii atât culturale, cât şi coroane. Institutele acestea au tondul tor ca al nostru.
sociale. Despre însoţirile germane, nu ne de rezerve de 38,044,871 coroane. Afară împrumuturile făcute de cătră po
spune pănă acum statistica nimic, iar’ de acesta mai au un fond special de porul unguresc au atins la sfârşitul anu
despre cele boeme aflăm într’o revistă rezerve, care să urcă la 3,317,492 cor. lui 1905 cifra de 62 milioane coroane,
economică următoarele date, cari cre .pe.câftcLcel-boem; ş’a mulţâmit numai
dem că vor interesa şi pe cetitorii noştri. laltă un capital de 61,870,277 coroane. cu a patra parte, adecă cu 16 milioane
Institutele naţionale boeme au în Pe când reuniunea noastră centrală de coroane. Şi cu privire la aceştea să
Praga două centrale: unul e institutul regnicolară, de care să ţin 1814 înso adevereşte aceea împrejurare, că de o
central sistemul Schultze-Delitsch, iar’ ţiri, au avut cu 100 de mii de membrii parte poporul boem e mai cruţător, de
al doilea e institutul economic sistemul 150 de mii acţiuni şi cu un capital de altă parte să ştie ajuta mai bine şi fără
Raiffeizen. Pe când cel dintâiu să ex 23,440,167 coroane mai mult, — au de a tot face la de cele împrumuturi
tinde nu numai pe întreg treritorul Bo- avut în fondul de rezerve numai 3% fără de rost.
emiei, ci chiar şi pe al Moraviei şi Si- milioane coroane, pe atunci cele boeme împrumuturile acordate de cele 617
leziei, adecă pe un teritor cu 6 mili-. au avut 41 milioane coroane, adecă de institute boeme, au fost la sfârşitul anu
oane de locuitori boemi, pe atunci cel 10 ori mai mult ca ale noastre. Fon lui 1904, împrumuturi cu credit per
din urmă să reştringe excluziv la tdri- dul de rezerve la un institut de credit sonal 182,730,973 coroane, împrumuturi
, Conform dorinţei exprimate, Şaguna a
^ P O I Ţ A » - Biserica catedrală ort. rom. din SiMia. fost primit în audienţă privată din partea
— Istoricul. — Majestăţii Sale. In cursul audienţei apoi Şa
33eat am. fost. Ideea edificării catedralei. guna a prezentat Monarchului mai multe ru-
In toamna anului 1857, pe la începutul gări, menite să îmbunătăţească şi să uşureze
soartea poporului românesc din Ardeal, pu
lui Octomvrie, episcopul Ş a g u n a merge la
Beat am fost aseară, bietul, rurea credincios patriei, tronului şi casei
Beat am fost ca nici-odată, Viena. N’a lost primul drum pe care l’a fă domnitoare.
Şi-m i părea că toată lumea cut marele Archiereu Ia Viena, şi n’a fost Intre rugările de deosebit cuprins să
Ca şi mine este beată. nici cel din urmă. De multe-ori îl făcuse el
înainte de aceea, şi de multe-ori l'a mai fă alia şi aceea, ca Maj. Sa să se îndure prea-
* graţios şi să dee episcopului Şaguna permi
cut şi după aceea, cu toate greutăţile mari
N’am intrat de loc în crîşmd — cari erau legate pe atunci de o călătorie siunea preaînaltâ ca să deschidă colectă ob
De unde: naiba-aşa beţie? atât da lungă, făcută în mare parte cu tră ştească, nu numai în Ardeal, ci în toate pro
Ah, şireat-o, mi-ai făcut-o sura, pentrucă căi ierate pe atunci nu erau vinciile monarchiei, în scopul adunării unui
Din adinsu-aseară mie.
în Ardeal. fond din care să se ridice o biserică ca
* N’a mers Şaguna nici de astă-dată Ia tedrală ortodoxă română în Sibiiu.
Căci în loc de o gură numai, Viena, — cum n’a mers nici-odată, — în Majestatea Sa a încuviinţat cererea nu
Mi-ai dat trei ca nici odată, afaceri particulare, din plăcere, pentru dis mai decât, iar’ prin o rezoluţiune preaînâltă,
Şi mă ameţişi ştrengar o, tracţie, ci mânat de interesul mare ce-1 purta datată din Luxenburg, a dat şi în scris voe
Tu cea m ai frumoasă fată 1 trebilor obşteşti, din necesitatea şi dorinţa de episcopului Şaguna să deschidă o colectă
rTu.fi Tulliu. a mai exopera câte ceva pe seama neamului pentru adunarea fondului din care să se poată
şi pe seama bisericii sale. ridica catedrala ortodoxă română din Sibiiu.
