Page 2 - Bunul_Econom_1906_20
P. 2
Pag. 2 B U N U L ECONOM Nr. 20
pe ipotecă 49,198,200 c. şi împrumu- stitute de bani? Dar’ cât capital avem tunci, când îngrijim numai de o parte
muturile pe amanet (zălog din mână) noi depus în cele 100 institute de cre a trupului nostru, bună oară de sto-
7,330,416 coroane. Despre cele ungu dit? Cât fond de rezervă? Câte depu mach, ce folos vom avea, dacă nu va
reşti statistica nu ne spune nimic în pri neri?'Câte împrumuturi? Cât dăm spre fi şi aer curat, care conlucră pentru
vinţa aceasta. scopuri de binefaceri? Noi credem, că curăţirea, pentru înviorarea sângelui, pen
Cele 617 institute boeme au rea n’ar strica, când s’ar face pe baza aces tru mistuirea hranei aceleia care să pre
lizat la sfârşitul anului 1904 un venit tora o asemănare şi ' între institutele face In sânge cu ajutorul sângelui ace
curat de 4,836,801 coroane, din care noastre şi cele boeme! lui gata deja, şi astfel sângele în ade
sumă s’a adaus fondurilor de rezerve ; loan Georffescu, văr, şi după cum susţineau învăţaţii
1,624,412 coroane; pentru scopuri de greci, este un element al vieţii. Aer
binefacere s’au dat 626528 coroane, di- curat însă numai în atari case va fi,
videndâ (camătă) s’au dat 1,047,166 Locuinţele noastre. în cari încape mult şi anume vor fi
coroane, contribuţiune (dare) sau solvit întocmite ca cel folosit şi stricat să se
1,059,787 coroane, remuneraţiuni s’au La noi românii casele de locuit schimbe cu de cel curat dătător de
dat 361,810 coroane, iar’ spesele di dela sate, dacă este să ne pronunţăm viaţă şi dat din belşug pretutindenea.
recţiunilor au făcut 2,797,714 coroane. asupra lor întru-cât sunt corespunză , Aerul ne încunjură din toate păr
Din acestea să poate vedea, că in toare sau întru-cât nu sunt corespunză ţile ; nu’l vedem, dar’ îl putem simţi, că
stitutele boeme pun mai mult preţ pe toare având în vedere susţinerea sănâ- ne loveşte în faţă când e mişcat de vânt.
fondurile de rezerve, decât pe dividende 1 tăţii ţăranilor ca a cele-i mai scumpe Astupă nasul şi gura câteva clipe
pentru acţionari şi că acelea dau pen i bogăţii, — apoi putem susţinea cu si- şi vei simţi îndată câ te înăduşi, căci
tru scopuri de binefacere peste o ju guritate, că dacă este ceva negrijit, lă- plumâna cere necontenit aer. De ce ?
mătate de milion, ceea-ce la institutele | sat de pe o zi pe alta, — sunt casele Pentru că aerul folositor în puterea
noastre nu să prea întâmplă într’o mă necorespunzâtoare pentru locuit în ele. lui trece din plumâni în sânge şi apoi
sură aşa mare. E mare lucru să ai o casă bună, căci sângele premenit curge prin tot trupul.
Afară de aceste 617 institute de în casă îţi petreci viaţa toată iarna, cât Este ceva în aer ce face sângele ca să
credit, să mai află în Boemia încă 124 e de lungă pe la roi şi o parte din fearbă oarecum; acel ceva după cum
alte institute de bani cercuale, de ase nopţile de vară. Dacă am face o mică îl numesc învăţaţii este oxigenul. Unde
menea întocmite pentru economi, în socoteală de vremea câtă să petrece în acest oxigen este de faţă şi să poate
fiinţate la anul 3785 de Iosif al II. Acestea casă, am ajunge a şti, că un ţăran împreuna cu toate acele obiecte de cari
sa’u transformat din grânarele (magazi plugar trăieşte în ea cel puţin cinci luni îi place lui, acolo ni-să arată schimbări,
nele) de bucate înfiinţate pe acel timp cu şi jumătate din an, socotind una cu cari să petrec înaintea noastră. împreu
condiţiunea ca să nu să poată desfiiinţa alta lunile de iarnă, şi nopţile de vară. nare aerului cu plumânile din pieptul
nici odată. Cele 124 institute de bani Iară socotind aceasta pe viaţa întreagă nostru face ca sângele să se învioreze,
cercuale au avut la sfârşitul anului 1904 de vre-o 50— 60 de ani a unui om, so să se încălzească, prin ce dă un fel de
o avere a lor proprie de 17,598,299 cotind în ani, aproape 25 ani petrece căldură trupului şi care trebue să fie
coroane, iar depunerile şi alte sume în casă sub scut. fără întrerupere tot aceiaşi. întocmai
streine încredinţate lor spre păstrare Dacă locuinţa este strâmtă, tupilată, cum din împreunarea aerului cu căr
au atins suma de 121,527.216 coroane. friguroasă; dacă plouă în ea ori este bunele de lemn să provoacă ardere, aşa
Dacă Magi arii au cauză de a să fără soaţe, viaţa în: casă e numai chin; e şi cu trupul nostru. Trupul nostru
plânge, că pe terenul acesta au rămas mai mult însă, o casă rea este cuibul însă aşa este întocmit că prin aer sâ
îndărăptul Boemilor, apoi ce să zicem multor boli. provoacă o ne-întreruptă ardere dela
noi Românii, cari aici în Austro-Unga- Trupul nostru fiind făcut din multe naştere până la moarte, cu care să sfâr
ria suntem pe jumătate cât Boemii ? şi felurite organe, ca sâ fim sănătoşi, şeşte această ardere.
Avem noi pe jumătate cât aceştia in trebue să le îngrijim pe toate. Iar’ a In locul aerului bun pe care îl fo-
Ideea ed ficării catedralei a venit deci »Iosif I. prin prea înalta hârtie de cabinet mat apoi un regiment al Majeştâţii Sale, re
dela Şaguna, dela acest bărbat providenţial • din 26 Decemvrie st. n. 1857 s’a îndurat gimentul 8 ces. reg. de gendarmerie, ai cărui
• prea milostiv a dărui una miie galbini pen
al nostru, dela care ne-a rămas metropolie, ostaşi de rând, Români de naştere şi nero
tru zidirea unei biserici catedrale drept-
lege fundamentală bisericească (statutul or mâni, au adunat cu crucerul suma de 200 fi.
• credincioase răsăritene în Sibiiu, precum
ganic), fundaţiuni etc. • şi a poruncii, ca suma aceasta să se dee şi au trimis-o pentru fondul catedralei.
Abia sosise Şaguna acasă din obosi •prin mijlocirea Serenitiţii Sale, a domnu- După Majestatea sa a urmat deci ar
toarea călător e şi abia ajunse să-’şi stabi »lui guvernator al ţării, prinţului Carol de mata Majeştâţii Safe, care încă a ţinut s i
• Schwartzenberg, la loaul său cuviincios».
lească planul după care credea să-’şi poată contribue după puteri la realizarea frumosului
crea mai uşor fondul necesar pentru ridica Frumosul şi mărinimosul dar al Maj. plan al ridicării unei biserici catedrale orto
rea catedralei, şi 6 prea plăcută surprindere Sale, venit tocmai în preajma sărbării Naş doxe române în Sibiiu, şi bunul început a
i-s’a făcut, prin faptul, că însuşi Maj. Sa îm terii Domnului, a fost o nouă dovadă des avut in curând frumoasă şi rodnică continuare.
păratul şi regele Francisc Iosif I., s’a anunţat pre deosebita bunăvoinţă şi îngrijirea prea- (Va urma).
ca primul contribuent la fondul bisericei ca înală dată credinciosului popor român din
tedrale, trimiţând episcopului Şaguna prin gu- Ardeal, mai ales însă un act de frumoasă
vernorul Ardealului din zilele acelea, princi atenţiune manifestată din partea Monarchului Nu minţi.
pele Schwartzenberg, frumoasa sumă de 1000 faţă de credinciosul său sfetnic, episcopul
— Poveste din popor de I. Pop-Reteganul. —
galbini anstriaci. Şaguna, şi de bunele şi nobilele sale intenţiuni.
însemnatul eveniment a fost adus la cu Ideea frumoasă a episcopului Şaguna (Urmare şi fine).
noştinţa publicului românesc în numărul 101 de a ridica la Sibiiu o biserică catedrală Şi s’a dus fata plângând unde o duceau
din 21 Decemvrie 1857 al »Telegrafului Ro dreptcredincioasă, a fost îmbrăţişată deci în- vederile ochilor, nici ia nu ştia unde merge
mân* *, care în fruntea foii, cu I tere mari şi tâiu din partea Majeştâţii Sale a prea bunu şi de unde vine, unde ar’ putea eşi din acei
roşii, a publicat următorul comunicat: lui nostru împărat şi Rege apostolic, care a codrii înfiorători pe unde nu intrase om pă
• Majestatea Sa ces. reg. apostolică ţinut să fie primul contribuent la fondul pen mântean nici-odată; pribegia copila depe
•prea induratul nostru împărat Francisc tru ridicarea catedralei. Nu peste mult a ur- stâncă pe stâncă, din munte in vale şi din
