Page 3 - Bunul_Econom_1906_20
P. 3
Nr. 20 B U N U L ECONOM P»g 3.
losim la răsuflare, dăm afară din trup ae Iată de ce casele trebuie să aibă Dr. Ioan Popp, medic de ştab. supe
rul stricat care este vătămător sănătăţii. odăi mai multe, înalte, încăpetoare, cu rior în penz., Dr. Ilie Beu, Dr. George
Când stau mulţi într’o odăiţă strâmtă ferestrile largi prin care razele soare Sândean (Sibiiu), Dr. Ilie Iancu (Tâlmaci),
mai multă vreme, — bună oară când lui să treacă fără împedecare şi care să Dr. ioan Bucur (Răşinari), Dr. Nicolae
dorm — / aproape tot aerul bun să se poată deschide, pentru-ca să între Caletar, Dr. Nicolae Comşa (Sâlişte), Dr.
mântuie; in schimb odăiţa să umple din alară aer curat şi să iasă cel stri George Prunaş (Orlat), Dr. Victor Mihu
cu aerul cel stricat eşit din atâtea cat şi iată pentru-ce nici odată nu tre (Poiana), Dr. Ioan Elekeş şi Dr. Ata-
plumâni şi în cele din urmă n’are de bue să doarmă prea mulţi. într’o odaie. nasio Moga, (Sebeşul-săs.) următoarea
unde mai merge în plumâni aer bun, ci Mulţi oameni cunosc prea bine rugare:
merge tot aer stricat, acest aer stricat aceste învăţături; de aceia ei îşi clădesc Stimate D le Doctori
otrăveşte sângele, îmbolnăveşte şi slă casele cum trebue, cu faţa spre răsărit,
beşte trupul. S ’au văzut pilde, când mat ca să i înveselească soarele des de di Poporaţiunea noastră în unele părţi
mulţi oameni închişi într’o temniţă cu mineaţă şi ca să nu-’şi aducă ei singuri ale comitatului Sibiiu scade, iar’ în al
ferestrile mici, au murit Cu toţii într’o boală şi slăbire trupului. Mulţi sunt tele sporeşte foarte puţin.
noapte, pentru că prin răsuflare luase Insă de aceia cu case rău făcute, cum Acest fapt îngrijitor nu poate fi
tot aerul bun care era în aceia încă este în cele mai multe locuri la noi ro desconziderat de Reuniunea noastră,
pere, iar’ aerul vătămător ce l’au dat mânii, umede, în cari neconturbat să să chemată a să îngriji de bunăstarea şi în
din plumâni i-a otrăvit, ueigându-i. lăşluieşte germenele boalelor. Iar’ cei ce florirea popora ţiu nit, aceasta şi din cauză,
dorm în astfel de locuinţe, capătă du că conlocuitorii noştri de altă limbă
Iată de ce ferestrele unei locuinţe în unele locuri sporesc binişor şi mult
trebue să fie de o mărime potrivită, ca reri amarnice pelâ încheieturile oaselor, mai mult decât noi. Datorinţa ne im
deschizândoie să străbată aerul curat de care nu mai pot scăpa decât cu
multă trudă, şi eătare chinuindu-să în- pune deci să căutăm cauzele adevărate
din afară cât să poate mai mult dintr’o-
tr’una. ale decreşterii şi în acelaş timp şi mij
dată, prin ceia-ce să premeneşte aerul, loacele de sanare.
să premenesc obiectele din casă, ne De casă deci ţăranul trebue să se
premenim noi înşine. îngrijească ca şi de hrană, căci atunci Acestea cauze credem a le afla,
la ce Doame iartă-mă mai trăieşte el între altele şi condiţiunile nepriincioase
Ca să se iacă ferestrele unei casc de trai ale poporaţiunei, cum este hi-
cât să poate de mari, azi toţi oamenii dacă nu are o bucăţică bună cu care
să-şi ţie trupul şi o casă ca lumea care ghiena, alimentanţia, ocupaţiunea, cură
stăruie deopotrivă. Omul în tocmai ca ţenia, locuinţa, îmbrăcămintea etc., cari
planta are lipsă de lumină, de lumina încă să-’i susţină sănătatea, dar’ nu să
i-o răpească şi în care să se odich- toate condiţionează puterea vitală a ge
soarelui, care are o mare înrâurire asupra neraţiilor viitoare,
simţirilor, simţemintelor, cu’n cuvânt a- nească în tihnă de munca grea de
peste zi. ' s. Pentru a ajunge cu mai multă uşu
supra trupului întreg, făcând ca sângele
să fie din belşug. Chiar înţeleaptă vorbă rinţă la cunoaşterea mijloacelor de. în
din popor ne spune: »Unde soarele Expoziţia de copii din lăturarea lor, subsemnatul comitet ho
întră pe fereastră, boala ese pe uşă«. Apold’af-românesc. tărâre a luat să aranjeze . cu binevoi
Pdate însă soarele străbate înlăuntrul torul concurs al maturului corp al me
dicilor noştri din comitat, o expoziţie
unei odăi cu ferestruicele mici cât pum
nul, umbrite de streaşină casei şi astu Comiteţul cenţţşţl al •c»Reuniutnei de copii, împreunată cu distribuire de
pate de multe ori cu hârtie ori cu be- române de agricultură din comitatul Si- premii în bani, prima de acest fel la noi.
şică de bou ? Şi dacă nu e soare, lu biiu«, apelând în cauza aranjerii primei Idea lansată a aflat răsunetul dorit
mină în casă, nu numai că e trist de expoziţii de copii, ce o va ţinea în în aproape întreagă ziaristica noastră,
trăit în ea, dar’ să împuţinează sângele, Apoldul-românesc, la binevoitorul şi va care i-a dat o importanţă deosebită.
mai ales la copii mici, cari rămân pu lorosul concurs al medicilor noştri din Pentru aranjarea acestei prima ex
rurea bolnăvicioşi. comitatul Sibiiu, a adresat dlor medici poziţii de copii am ales comuna frun-
vale în deal, din codrii' în tufişuri şi din tu jos. Dar' ia era mută nu putea vorbi, fără rămâneamutca mumă-sa. Aşa vorbesc muie
fişuri în codrii, Jnutrindu-sâ cu smeură, mure, de înţeles înţelege^ vorbele lui şi-i fâctfsemne rile în răutatea inimei lor, din râncoare —
alune, fragi, jir, gfi'nde, corobeţe şi rădăcini. că bucuroasă ar merge cu el ori unde, ci vezi bine.
Şi de ce mergea să înfunda tot mai tare în ia e mută. Nu face nimic zise priinţul, vîri’o Nu mult după botezul copilului, când
codrii. Odată fiind lângă un pârău limpede cu mine fii-mi nevasta mea, nu am grijă câ era crăiasa singură acasă şi’şi legăna copilul,
de munte 'şi vede faţa în el şi rămâne ui nu poţi vorbi; Dzeu e bun da de ţi-a da şi întră zîna Ilina la ia şi o întreabă; »Spune-mi
mită de frumseţa ce zări în apă, dar’ o lo grai ; dar’ chiar să nu-ţi dee, eu pu merg fără drept, întrat’ai în casa de cătră răsărit?*
veşte şi o adâncă jale că nu poate vorbi şi tine de sub acest copaciu să ştiu că aş muri Ia făcu cu capul că nu.
cântă să-şi facă voie bună. Astfel trăi ea cam aşteptându-te, că si de voi merge tot trebuie — Nu ai intrat ?
trei ani singură ca o căprioară, neputând să mor de dorul tău, căci altă fiinţă sub : Nul
scoate n:ci un cuvânt din gură, şi neîntâlnin- soare nu pot afla, să fie mândră ca tine. -— Te mai întreb odată: întratai ori nu?
du-să cu suflet de om. Zîna însă o scutea Fata să înduplecă şi coborândusă jos din co Şi biata cărăiasă iar’ face semn cu ca
pe nevăzute să nu i-să întâmple nimic, alunga paciu merse cu prinţul acasă, unde să cunu pul, că nu.
lupii şi urşii, mistreţii -şi şerpii din jurul ei. nară şi mare nuntă făcură. Atunci zîna ia copilul din leagăn şi să
Când o prindea somnul, ea să urca pe un La un an după cununiă făcu crăiasa face nevăzută. — Mai ia copilul dacă ai de
copaciu înalt şi între crăngile lui dormia mai (că acum era crăiasă, căci murind tatăl prin undei -
liniştită şi mai bine, decât pe toate dricaiele ţului, acela rămase crai înlocui tâtâne-său) Cu cât fu bucuria de mare Ia naşterea
şi perinde din lume. Odată i-să făcu milă zî- născu zic crăiasa un copil frumos de gândeai pruncului, cu atât fu supărare mai mare. Vre
nei de ia şi îi trimite un fecior de împărat, că e rupt din soare. Mare bucurie era în casa mea însă le schimbă toate. Peste un an are
care încă rătăcise prin cei codrii, umblând lor. Lumea zicea câ crăiasa cea frumoasă a crăiasa alt copil mai frumos decât cel dintâv
la vânat cu puşcâ’n spiate. Cum o vede fe făcut un copil ca ia de .mândru; iar’ fetele Acum bucuria Ie era nespus de mare; ospeţe
ciorul cel de împărat dormind între crăngile cari s’ar fi măritat bucuroase după prinţul, peste ospeţe, veselii peste veselii, dar’ odată,
copaciului, rămâne înmărmurit de atâta frum- ziceau că crăiasa cea mută a născut un copil, când era iarăşi crăiasa singură acasă şi’şi
seţă. O deşteaptă şi o roagă să se coboare dar’ poate că n’a trăi, ori şi de a trăi, va scălda copilul, să iveşte, z’na Ilina pe unda