Page 4 - Bunul_Econom_1906_20

Pag. 4 - B U N U L ECONOM Nr. 20

taşă Apoldul de jos, locuită exclusiv de copt, seceratul să face cât să poate de în celelalte articole; dar’ să mai poate
Români, iar’ terminul în care să se ţină dimineaţă, sau chiar în timpul nopţii şi întrebuinţa şi doctoria următoare: La
expoziţia l’am stabilit pe 4 Iunie a. c. nici odată ziua, numai astfel să va pu­ un hectolitru de apâ sâ pune 2 litri
(a doua zi de Rusalii). tea împedeca risipa seminţelor. După nicotină, 1 kilogram sodă în cristală şi
Pe când vă comunicăm aceasta ho­ secerat să treeră cu maşina, căci lucra­ 1 litru de alcohol denaturat şi cu acest
tărâre a comitetului nostru, îndrăznim rea este mai economică, apoi seminţele amestec să stropesc foile pomilor cu
tot odată a vă ruga cu tot respectul să dau la ciur de 2— 3 ori, şi să pune omizi.
ca dându-vă binevoitorul şi valorosul la magazine până ce să văd. E bine Dacă această lună este ploioasă,
concurs la aranjare, în scopul compu­ ca rapiţa să se vândă chiar de pe arie, pe pomii roditori să prăsesc o mulţime
nerii unui program de expoziţie, să bine­ căci păstrată în magazie îşi perde din de pureci verzi, din cauza acestora ve­
voiţi a vă da în calitate de expert şi volum, din cauza apei ce să evaperează dem şiruri de furnici urcându-să pe
de juror părerea asupra importanţei ex­ din sămânţă. La hectar să poate pro­ pomii roditori; pentru stârpirea pureci­
poziţiei, asupra feliului-de organizare al duce 2 0 —24 hectolitri sămânţă. lor ca şi a furnicilor să întrebuinţează
ei, cum este vîrsta copiilor de admis, »Cositul lucernei, a trifoiului şi a doctoria următoare: în 2 !,/2 litri apă, să
numărul şi numele comunelor din cari sparcetei«. Când aceste plante a înflo­ topeşte 3 grame săpun negru, să pune
să fie aceştia admişi, compunerea juri­ rit să cosesc cu coasa sau cu maşina 4 ‘v'jj litri petroleu de lampă, să stro­
ului, asupra feliului de împărţirea pre­ de cosit. La uscarea fânului, ca şi la peşte tulpina şi foile pomilor, să toarnă
miilor şi asupra feliului de împărţire a strâns din poloage şi făcutul copitei, doctoria şi în furnicariul lor dacă să
premiilor şi asupra învăţăturilor, ce ar trebuie să avem în vedere, ca foile de găseşte în apropiere de pomi. Mai sunt
fi să se dea poporaţiunei la asemenea ex­ pe trunchuleţele plantelor să nu cadă, şi alte doctorii cari nu sâ pot da în
poziţii cu privire la defectele descoperite căci foile ridică hrana fânului. Când co­ acest articol.
şi la delăturarea lor. pitele să fac acasă trebuiesc făcute mai In grădina de altoi să începe cu
Mulţumindu-vă înainte pentru ze­ depărtate de grajd ca şi de alte clă­ altoitul pomilor cu mugure sau cu ochiu.
lul şi ostenelele aduse în serviciul cauzei diri, ca la caz de loc să nu ardă şi aceste In grădina de legume să răsădeşte
bune ce o urmărim cu toţii de opotri- clădiri, iar’ depărtarea între copite să fie varza, gulia, conopida, pătlăgelele şi ar­
vă primiţi Stimabile Domnule Doctor, de 10— 20 metri, şi aceasta tot din cauza deiul, răsădirea este mai bine a să face
asigurarea deosebitei noastre stime ce focului. Copitele să fac în formă de spre sară; celelalte legumi şi zarzava­
vă păstrăm. »con« sau în formă de »şire«. După turi din grădină, să plivesc de buruieni,
de s’a ridicat fânul de pe livede, locul să răresc şi să udă regulat ca să poată
Sibiiu 7 Maiu 1906.
să grăpează, în lungime şi de-acurme- să crească mai bine.
Comitetul central al «Reuniunei
zişul, ca lucerna şi trifoiul să crească »In podgorii«. Viea să prăşeşte»
române de agricultură din comitatul
mai repede. Lucerna produce fân uscat această lucrare trebue făcută până la
Sibiiu «.
la hectar dela 5 — 15 mii de kilogr.; 21 Maiu st. v., fiindcă dela această
Pantaleon Lucnţa, Vie. Tordăşian, iar’ sămânţă 5 — 7 hectolitri, sămânţa dată viţa începe să înflorească. Când
prezident. secretar. să scoate din a doua cositură. Trifoiul lăstarii , au crescut de 5— 10 cm. să
şi sparceta pot da fân uscat lâ hectar stropesc cu saramură făcută din 2 kgr.
Lucrările agricole în lâna Maiu. 4 — 7 mii de kilogr. piatră vânătă, 1 kgr., var gras în bucăţi
»Facerea ogoarâlor«. După sece­ şi 100 lit. apă ; piatra vânătă să dizoalvă
(Urmare şi fine). ratul rapiţei locul să ară pentru sămă- în 10 litri apă şi varul sâ stînge tot în
»Seceratul rapiţei de toamnă«. Pe natul grâului de toamnă, această Iu-, 10 litri apă şi după aceea să amestecă
la 20 — 25 Maiu începe seceratul rapi­ crare să face şi la alte locuri destinate totul în cei 80 litri apă, ce-a mai rămas.
ţei. Când rapiţa este coaptă să cunoaşte la sămănatul grâului. Această arătură »Intreţinerea vitelor de muncă«.
după trunchiu şj, foi, cari sunt galbene, trebue făcută cât să poate de adânc. La vitele de muncă li să poate da ca
iar’ seminţele în teci sunt negre. Se­ »In grădina de pomi«. Trebue hrană nutreţ verde de lucernâ, trifoiu,
ceratul să face cu secerea sau cu coasa căutat ca să nu fie omizi, şi dacă sunt, mâzăriche, grâu, săcară, orz şi ovăs.
împiedecată, dacă rapiţa a trecut în trebuesc stârpite, după cum am văzut Acestea să dau ca nutreţ verde când

şi cum ştia ia, şi zice crăiesei: »Fost’ai în un an şi dacă va mai naşte un copil, şi nu Acum să fi văzut bucurie şi veselie, cră­
casa de câtră răsărit a palutei mele?» va avea grije de el, să nu i-1 fure atunci să iasa putta vorbi şi avea trei feciori ca rupţi
Crăiasa iar’ face din cap că nu a fost. o arză de vie în foc. Şi începu biata crăiasă din soare, iar’ craiul zicea: »Doamne mulţă-
— Nu ai fost? şi a să ruga lui Dumnezeu din toată inima mescu’ţi că m’ai fericit!*
—- Şi zici şi a treia oară că nu ai să-i mai dee un copil, că va griji mai bine Mor al ă: Nu face preste voia mai ma­
fost ? — Nu 1 de el. Şi o ascultă Dumnezeu; la anul iar’ rilor; ai greşit — nu minţi, ci descopere gre-
Atunci iar să face nevăzută ducând cu avu un copil. Nu să mai bucura curtea cră­ şala ta, că de nu tot ese la iveală şi te face
sine şi pe acest copil. iască aşa tare de el, crezând că va păţi ca de ruşine. Mărturisirea cât de târzie — aduce
Supărarea acum nu avea margini. Nu mai'nainte. La câteva zile veni iar’ zîna 11 na mântuire.
să puteau din destul mira cum şi cine le fură la crăiasă ş -i z'se: »Spune’mi drept fica mea,
copiii, unul din leagăn şi altul din ciupă fost’ai tu în casa palatului meu cea de câtră
(scaldă)! Unii curteni ’şi dau cu socoteala, că lăsărit?* Crăiasa spăimântată voi să minţască
crăiasa e în legătură cu necuratul şi acela-i şi acum' dar’ aducându’şi aminte că dei duce Nu poţi învăţa pe cineva limba ta,
fură copiii; alţii ziceau şi cu deosebire muie­ şi copilul acesta ia va fi arsă de vie îi spuse până nui vorbeşti într’a lui.
rile, că mamonul a noio.it’o de s’a făcut cră­ adevărat: »Fost’am în casa a 13, şi fie-ţi milă *
iasă şi că ia îi datoare săi dea lui rodul pân­ de mine şi mă iartăI*
Omul este drept, nu fiindcă mânile
tecului; alţii ziceau că e stngoaie şi-şi omoră Atunci zîna îi deslegă limba de putu
sale sunt nevinovate, ci fiindcă cugetul
ia copii, ori îi mănâncă. Ştiţi D-voastră câte vorbi, băgă mâna’n sin şi ii scoase şi ceilalţi
său este drept.
iscodesc oamenii. Craiul, în supărarea s’a, 2 copii de o sută de ori mai frumoşi şi să *
chiemă jsenatul ţârei, bătrânii norodului, să depărtă dela ea zicându-i: »Te iert, şi mai
Tinereaţa te judecă bătrâneţea te
chibzuiască şi să judece ce ar fi de făcut? mult să nu greşeşti* nici să minţeşti în toată
iartă.
Şi hotărî senatul ţârei să-i mai dee graţiă încă viaţa tal*