Page 5 - Bunul_Econom_1906_20
P. 5
Nr. 20 BU N U L ECONOM Pag- 5
a înflorit ■ iar’ lucerna şi trifoiul, după Aci lipseşte prilegiul de a schimba Să vedem numai preţul curent a
ce s'a cosit să lasă 24 de ore în bă sau de a părăsi ocupaţiile moştenite.. unor articli economici: preţul grâului
taia soarelui şi după aceea să dă boi Colecţia Comşa, dovedeşte întocmai, că este cor. 16 4 0 — 17 50, săcară 14— 15
lor de muncă. Românii Ungariei de miază-zi şi din cor. pe maja metrică, iar’ tărîţe de grâu
Transilvania încă n’au perdut mult din şi săcară să vînd cu 10— 1 1 cor. şi
»Ingrâş,area vitelor la păşune.« Vi
băştinăşia lor atât de remarcabilă. făina întrebuinţată pentru nutremânt la
tele bovine cari nu să mai pot între
buinţa la munca câmpului şi la pro Femeile lor încă tot mai ţes la vite e cu 13 4 0 — 1 5 —- cor. m. m. O
ducerea, laptelui, să adun în cirezi şi să simplu râsboi străvechi după modele comparaţie tot aşa de diferenţiară este
dâu la păşune unde să îngraşe până la moştenite şi produc lucrări, cari au tot şi între preţul orzului şi tescuina pro
toamnă. dreptul să fie numărate la industria de dusă dih el, precum şi între rapiţă şi
»Oile«, Dacă căldurile în această artă. Special trebuie să notăm aci ţă- tescuina de rapiţă şi a altor uleioasă.
sâturile pline de mătasă (numerii 46/50 Uşor să poate vedea, că între pro
lună sunt mari, să tund.
nr. 48) cari găsesc aplicare la manu- dusele brute şi rămăşiţele lor după pre
» Albinele«. Stupii slabi în lipsa de
hrană să mută în locul celor puternici, facturarea păstorilor ce le poartă pe lucrare, nu este o proporţie potrivită
această lucrare să face pe un timp fru cap femeile din comitatul Timiş, cunos de preţ. Şi ca să fie scutiţi economii
mos, dimineaţa pela oarele 10, când cute sub numirea de tuibent. Dintre ţă- de aci înainte de astfel de cămătării
sâturile şi brodâriile bogate in colori şi ca nutreţurile, zicem cele maeştri te,
cele mal multe albine a plecat afară la
câmp. Roitul stupilor să face dela ora divergează sculpturile în lemn cele mai mai cu înlesnire să se poată procura,
multe necolorate, însă nu mai puţin economii încă trebue să se organizeze
10— 4 după amiazi. Când albinele să
grămădesc atară pe coşniţe şi la urdi artistic executate. Aceste velinţe —- nu în tovărăşii. Dacă industriaşii prin car
niş, este semn că stupii vor roi. Unii mai puţin decât 180 de piese diferite telele lor, prin învoială îşi vînd produ
apicultori fac şi roitul artificial. — şi turci sunt lucrate mai ales de sele lor uniform, atunci pentru economi,
cio b ii, cari cu briceagul numai execu o organizaţie întru apărarea lor faţă de
»Creşterea gândacilor de mătasă«. tau crestăturile adeseori foarte artistic. cartelele industriaşilor, este de neapă
Ouăle gândacilor de mâtasă să pun la Colecţia sculpturilor de lemn cu rată trebuinţă.
clocit când foaia dudului are mărimea
prinde 432 numeri! Mai departe sunt Şi numai'prin faptul, că fiind vorba
unei piese de 2 lei. Gândacii trec prin expuse şi ouă de paşti foarte intere de preţul prea mare a nutreţului arti
5 vârste, în acest timp trebue bine în sante, productele ceramice însă cari nu ficial, contra acestei urcări de preţ, eco
grijiţi ea hrană şi răriţi, căci altfel gân sunt de origine românească sunt a să nomii trebue să-şi scoată târîţele, făina
dacii să bolnăvesc Aerul în odaie să privi ca decoraţie. Trebuie remarcat şi alte nutreţuri de vite artificiale nu
fie curat şi potrivit ca umezeală.
aranjamentul bun şi sistematic, care la mai şi numai din produsele lor, prin
(Albina). V. S. Moga. expoziţiile de mai nainte lăsa foarte produsele lor, prin aceea, că bucatele
mult de dorit. La tot cazul această co numai -cele alese bine prin ciur şi sîte
lecţie ar merita să fie încorporată la să le vîndâ, iar’ cele măi slabe apoi
Colecţia Comşa. un muzeu şi credem că muzeul naţio să le reţină pentru trebuinţa nutririi
nal român de aci sigur' nu o va lăsa vitelor. Astfel lipsa pentru nutreţuri
Sub_ acest titlu organul cel mai din mână. mâestrite s’ar mai reduce, prin ce de
valoros al Saşilor »Siebenbiirgisch Deu- Valoarea ştiinţifică a acestei co altă parte fabricanţii şi neguţătorii ar fi
tsches Tageblatt® din Sibiiu scrie ur lecţii este foarte însemnată, dar’ afar’ siliţi şt ei să scadă din preţul din cale
mătoarele despre expoziţia dlui profesor de asta să oferă şi pentru publicul afară ridicat.
Dem. Comşa, care s’a bucurat de o frec mare o bogăţie abundantă de obiecte
venţă mare atât din partea străinilor interesante.« Ştiri de tot felul.
cât şi a Românilor, cari au petrecut 9
In Sibiiu, cu ocazia sărbărilor sfinţirei Ştiri economice.
Catedralei. ■ * Recunoştinţă ministerială. Mi
nistrul de agricultură sub Nr. 18.192
Starea sămSnâturilor.
»Ceva mai bine de un an profe ex. 1906 a exprimat de nou recunoş
sorul dela seminarul preoţesc din loc Ploile căzute în timpul din urmă tinţa s’a deplină parochului Nicolae Căr-
Demetriu Comşa a dat în vileag un în toată ţara au fost de mare folos să- pinişan, din Râhâu pentru deosebitele
eminent op asupra ţesăturilor româneşti. mănâturilor. Aceste ploi au asigurat re servicii făcute ministerului în calitate de
De prezent profesorul Comşa expune coltele de toamnă, precum şi produc- raportor economic (gazdasâgi tudosito)
foarte bogata d-sale colecţie de obiecte ţiunea livezilor naturale şi artificiale. Să- al cercului Sebeşul-săsesc. Părintele Căr-
ale industriei de casă româneşti (circa mănăturile de primăvară au încolţit bine pinişan este între preoţii noştrii singu
2 0 0 0 numeri) în pavilonul de patinaj, în urma ploilor şi promit o creştere rul care ocupă de mai mulţi ani cu
prin aceea ce dovedeşte, că este un viguroasă. In general, în urma ploilor, demnitate acest post de Onoare.
colector născut! Obiectele expuse nu anul acesta să anunţă ca un bun an Iată de ce ar fi bine să ia asu-
aparţin unei industrii de casă, care lu agricol.
crează pe sama fabricilor, ci mai vârtos * praşi preoţii şi învăţătorii acest post
acelei vechi industrii naţionale, care for Scumpiraa nutreţurilor artificiale. onorific de raporturi economici, nu în
ţelegem pentru laudă, ci pentru interesul
mează o ocupaţie laterală a poporului Ştiut este, că în urma secetei din ce s’ar mări întru cunoaşterea stării eco
agricultor român, şi care să îndeletni 1904, căci până aci aceasta să resimte
ceşte cu acest soi de muncă pentru mai mult, nutreţ pentru întreţinerea vi nomice, în urma cărei cunoaştere promo
varea intereselor economice ar fi obiectul
popriile trebuinţe, iar’ nu pentru co- telor mai puţin s’a produs şi decât pu
de preocupaţiune zilnică.
merciu. ţinul, pretutindenea. Âcest fapt apoi a
*
In ţările ce zac departe de cen creat ceata cămătarilor, cari vindeau Dl Cornel popescu, preot în
trele comerciului mare şi ale comuni nutreţuri artificiale din seamă afară cu Deva a fost promovat Sâmbătă î n -19
caţiei să menţine tot ce este original. preţ ridicat, cu utt cuvînt s’au folosit Maiu n. la universitatea din Culuj doc
Străvechile moravuri şi obiceiuri, felul de ocaziune, când au putut trage pe tor în filozofie. — Felicitările noastre!
de locuit, felul de a să îmbrăca, de a-şi sfoară pe toţi aceia, cari au simţit
petrece, de a cultiva pământul ş. m. d. lipsa nutreţului. / *
