Page 6 - Bunul_Econom_1906_20
P. 6
Pag- 6____________ ~ BUNUL ECONOM Nr. 19
Henrik Ibsen — a murit. Din în 4 Iunie (a doua zi de Rusalii) la 4 rea între sunetele trimbiţilor din turnul
Cristiania sâ anunţă că marele scriitor ore. p. m. în curtea şcoalei precum şi bisericii Matia.
Henrik Ibsen a murit Mercuri în 23 la Concertul urmat de dans, ce-’l va * ,
Maiu n. Ia orele 2 y 2 după amiazi. aranja acelaşi cor în aceea zi sara în Cine trăieşte în yeol. Despre
Ibsen nu-numai, că a fost un scriitor sala cea mare dela Hotelul »Europa« preotul Gapon e vorba. In timpul din
talentat, ci mai mult a fost un scriitor în favorul bibliotecii şcolare. urmă atâtea ştiri s’a adus despre acest
epocal. S ’a născut în anul 1828 în ora preot, a cărui viaţă aşa este de vân-
Programa concertului: 1. Hermann
şul Skiev, Norvegia. Kirchner: „Măestri şi plugari*1 cor mixt. joasă, încât de vre-o 10 ori a murit, tot
* de atâtea ori au înviat, după aceia Iau
2. N. Şorban: «Cine n’are dor pe vale«,
Distinsul advocat dl Dr. Va- cor mixt C. 3. Dima : «Noaua călugăr omorât, şi iarăşi nu Iau omorât, în urmă
silie Dan de Apşa, membru pe viaţă tiţâ«, cor mixt. 4. I. Vidu: «Răsunet totuşi Iau omorât, Iau mutilat, Iau as
al Reuniunei sodalilor români din Si- cuns, Iau găsit, Iau înmormântat şi acum,
dela Crişana« cor mixt cu solo de ba
biiu şi cald sprijinitor al cauzelor noas riton. 5. D. G. Kiriac: «Morariul» cor —• iarăşi îl înviază. Din Petersburg vine
tre bune, vesel de paşii de căsătorie ştirea, că cadavrul găsit şi asemănat cu
pentru patru voci mixte. 6. C. Dima:
făcuţi de vechiul său pretin dl Victor «Trăiesc în suferinţă«, cor mixt, 7. G. a lui Gapon nu este al lui, pentru-că
Tordăşanu, a dăruit din prilegiul logo- Dima: «Doauă inimi nu’-mi dau pace« preotul Gapon trăieşte încă în o mănăs
direi acestuia cu d-şoara profesoară Eu cor mixt. 8. A. Bena: «La fîntânâ« cân tire. In urmă numai aceia sâ aşteaptă,
genia Iovescu, drept răscumpărare a fe tec poporal pentru cor mixt. Preţul de unde să va găsi iarăşi mort?
licitărilor în scris, anume fondului de întrare. Loc I. cor. 160, locul II. cor. V'- ■' "" * ' "X--
20 bani pentru cumpărarea unei casă 120, locul III. cor. 1 •— , parter, 60 bani. Jidanul ca soldat. Generalul
cu hnlă de vânzare, însâmnata sumă de — începutul precis la 8 1/2 ore seara. rus Martinoff a publicat un studiu militar
40 cor. Suprasolviri marinimoasă să primesc cu sub titlul: «Păţanii triste din războiul
*
mulţumită şi sunt a să trimite pe adresa ruso-japonez», în care studiu să află şi
Şcoală agronoznică Ministrul de dlui Iosif Urcan, epitrop cassar Turda. un capitol, care poartă titlul «Jidanul
agricultură a deschis în comuna Lăpu- Cuitarea va crma pe cale jurnalistică. ca soldat», «La diviziunea mea« —
şuL unguresc o şcoală agronomică de re scrie între altele generalul Martinoff— •-
* '
petiţie. * au deşertat din 264 jidani 256, şi nu
Expoziţia de copii. «Reuniunea
«Ungurii la expoziţia din Bu română de agricultură din comitatul mai 8 au rămas credincioşi steagului î
cureşti». Sub acest titlu prezidentul Sibiiu« o va aranja în comuna Apol- N’am plâns după ei, fiindcă în tot de
asociaţiei fabricanţilor unguri Lorenz dul-românesc va fi cât să poaite de in cursul companiei au exercitat asupra
Hegediiş publică în «Budapesti Hirlap» structivă din toate punctele de vedere. camerazilor lor creştini numai o influenţă
un articol, în care să zic între altele şi S ’au făcut între altele paşi de lipsă pen demoralizătoare. Am ajuns la convinge
următoarele: »E pentru prima oară, că tru câştigareardatelor despre numărul rea, că jidanul este pentru ori care ar
noi Ungurii păşim în ostul Europei ca copiilor 'răposâH . în cei'din urmă 10 ani mată creştină şi în genere pentru fie
stat de export. E prima expoziţie la şi despre eautfeîe mortalităţii, cum des care comunitate creştinească, un ele
care participăm nu pentru â parada, pre numărul copiilor în viaţă a fiecărei ment toarte puţin folositori şi de dorit».
nici din cauză de etichetă, ci în con familii române: Jn proiect e mai departe
ştiinţa puterii şi a viitorului nostru. Pănă să se ţină şi Sîtpfelegeri despre cele mai
acum toate expoziţiile noastre în străină răspândite moifburi, anume una despre . . . : -
tate au fost organizate de guvern. A- tuberculoză şbâ 2 a despre urmările al- Scrisoare originală de pe tim
cuma însă stau altfel lucrurile. Indus coholizmului. După putinţă acestea pre
triaşii şi fabricanţii unguri şi-au dat legeri vor fi înpreunate cu arătări de pul Mântuitorului. Din Roma să
mâna şi au început o operă creatoare. schiopticon, vesteşte, că în biblioteca »Lazarinianâ«
In pavilionul ungar vom expune unelte în zilele trecute s’a dat peste o scri
La crearea premiilor, ce să vor soare romană de mare însemnătate isto
de fier, de lemn, maşini, mobile şi ar- împărţi între mamele vrednice la expo
ticoli agronomici, toate productele mun- ziţia de copii, ce să va aranja de «Re- rică. Scrisoarea e a Iui Publius Ventu-
cei comune a poporului nostru. Pavilio lus, locţiitorul cezarelui în ludea (cum
niunea română de agricultură din co era Pilat), şi să refereşte la Mântuitorul
nul ungar de pe câmpul Filaretului tre-
mitatul Sibiiu», în comună Apoldul-ro- Christos. Scrisoarea (în limba latină) e
bue să producă de sine în România o
mânesc, au mai contribuit: Demetrie dată din timpul când Mântuitorul
schimbare a opiniei publice " faţă de Câmpean, arhivar conzistorial 1 cor. Dr.
Ungaria. Oraşul ciobanului Bucur e plin Eusebiu R, Roşea, director semincrial, Christos- pentru prima-dată a predicat
de prejudiţii faţă de noi şi cu fie-care Ioan Panfilie, architect, fiecare câte 2 poponlui. Iată epistola : «Dela locţiito
paş eliminăm câte un prejudiţiu«. Ar rul Publius Ventulus, cătră Cezarele
cor. şi Paul Muntean, v. colonel c. şi r. Romei. Am înţeles, O Cezare, cât ai
ticolul încheie cu următoarele cuvinte:
în penz. 1 cor. dori să ştii unele şi altele despre băr
«Posibil că mulţi vor cugeta ca şi noi *
la reîntoarcerea lor din Bucureşti, Două batul plin de virtute, cu numele Isus
popoare să unesc în independenţă». Desvălirea statnei sf. Ştefan Christos, pe care poporul îl ţine de
* s’a făcut Luni la oarele I p. m. în profet, iar’ învăţăceii lui îl numesc fiul
Budapesta în prezenţa Maj. Sale mo- lui Dumnezeu, atot făcătorul ceriului şi
Coroane eterne. Neconsolatul ar al pământului. In adevăr, Cezare, minuni
hitect al conzistoriului Sibiian, Ioan Pan- narchului, a archiducelui Ios f, a guver să aud zi de zi, despre acest bărbat.
nului şi a numeroşi magnaţi şi deputaţi.
filie şi copii săi Ioan, Liviu şi Florica, Ministrul perşedinte Wekerle a relevat In scurt: învie morţii şi vindecă bolna
dăruiesc întru vecînica odihnă a soţiei în discursul său meritele neperitoare ale vii. E de statură mijlocie. Faţa e plină
sale Maria n. Şuluţiu — Turcu, fondu
primului rege, care a lăsat Ungariei drept de bunătate şi trădează o demnitate.
lui de 20 bani al «Reuniunei sodalilor moştenire sfânta coroană ca simbol con înălţătoare, astfel, că privind la el, deo
români din Sibiiu«, 3 coroane.
sistenţei statului ungar Incheiând, mul dată te cuprind simţemintele şi de iu
*
ţumeşte Maj. Sale pentru participarea la bire cătră el, dar’ şi de oare-şi cari te
Comitetul parochial gr.-or. din această festivitate şi îi cere permisiunea, meri. Părul îi atârnă pană pe umeri.
Turda în vită la actul sfinţirii steagu ca să se facă desvălirea. La semnul dat Până la urechi e în coloarea nucilor
lu i corului bisericesc, ce să va ţinea din partea Maj. Sale urmează desvăli- coapte; de aici în jos pesclns auriu, II
