Page 1 - Bunul_Econom_1906_22
P. 1
Anal VII. Orăştie (Szdszvâros), 10 lanie n. 1806. Nr. 22
REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reaninnii Economice din Orăştie'1 şi „Renimiii române de agricultură din comitatul Sibiinlni"
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe ao 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 11.) se socotesc după. tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 10 lei pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele şt inserţittnile se plătesc înainte.
dar’ a arătat totodată şi armările bine Cu ajutorul electricităţii să puteau ridica
Pluguri electrice. făcătoare ale aceleia petttru cultura orae- pe zi 500 de tone de napi sau un mi
nimei. lion de chilogrami.
Când ar învia un econom de pe In ziua de astăzi,. timpul trenu La anul 1879 numiţii fabricanţi s’au
]a noi, care a murit mai înainte de asta rilor electrice din oraşele cele mari; în decis ca să introducă şi aratul cu pu
cu o jumătate de veac şi ar vedea, că timpul când apa din cataracta dela Nia tere electrică. Aceasta hotărîre au Iuat’o
economii de astăzi sapă, samănă, seceră gara, precum şi din alte cataracte, să ei din cauză, că au văzut, cum maşina
şi îmblătesc tot cu maşine; când ar ve întrebuinţază pentru producerea de elec de abur stă mai mult timp în nelucrare.
dea apoi mulţimea oraşelor şi a case tricitate, cu ajutorul căţeia să iluminează De aceea să cugetau ei, ca să folosască
lor din acejea luminate cu lumină elec apoi oraşele cele mari: s’ar putea bu tot timpul, ce le stă la îndemână.
trică; când ar mai vedea, că pe icî-co- cura şi inginerul Ioşif Popper, că şi-au Maşina electrică era mânată de un
lea oamenii au început a întrebuinţa văzut visul cu . ochii, de Oare-ce el deja motor de al lui Gramme, pe care-1 con
puterea electrică, nu numai la mâna- mai înainte cu 40 de ani şi-le închipuia ducea un curent electric, aşezat în-
rea biciclelor, automobilelor, tramvaie toate acestea în mintea tui cea ageră. tr’un cablu în câmp la o depărtare de
lor, trenurilor şi a. ş. ci chiar şi la arat: Dar’ ca toate lucrurile mari, aşa şi 900 de metri. Faţă în faţă cu cablu
ar crede, că a venit pe altă lume şi nu invenţiunea lui Popper â. înăintat foarte erau aşezate două cară de câmp, am ân-
tot pe aceea, în care a trăit şi el până încet. La anul 187Sau, .Început a în douâ provăzute cu electrică. Carăle erau
Ia moarte. Dai da! înăintăm cu paşi trebuinţa puterea. e ^ t r ^ t ^O getiea si prgj’ăzuţe cu câte un aparat, pe care
uriaşi pe toate terenurile, încât nu ştiu "F&Bx'din Sckbmuz în . f rancia,
zău unde ne vom opri. au început a şi descărca .şi ridica napii jos. Fie-care drot trăgea câte un plug.
încercarea cu conducerea puterei de zâhar aduşi la fabrica lor, cu pute Plugurile apoi prin mişcările lor încolo
electrice dintr’o maşină dinamică înt’ralta, rea electricităţii. şi încoace făceau tot câte două brazde.
s’a arătat mai întâiu la expoziţiunea uni Napii să aduceau din câmp la fa Aratul acesta să săvârşia foarte iute.
versală din Viena la anul 1873. Pănă brică pe anumite canale în nişte lun- La minut înăintau adecă pe o distanţă
atunci absolut nime nu cunoştea con triţe, de unde apoi să ridicau cu anu de 20 metri, întocmai ca şi un plug de
ducerea acestei puteri. Ce e drept, Io- miţi motori electrici în despărţămintele abur de ale lui Fovler cu o putere de
sif . Popper încă la anul 1862 a scris lu de sus ale fabricei, unde apoi să începea 6 cai.
crarea clasică pentru academia de şti lucrarea lor. Spesele de lucrare ale fa- Din cele de mâi sus să poate ve
inţă din Viena, în care nu numai că a bricei, s’au redus în urma acesteia cu dea, că plugurile electrice sunt mai bune
explicat conducerea puterei electrice, 40% faţă de lucrările de mai înainte. ca cele de abor, de o parte pentru-câ
F O I Ţ A ^ - sumă mai bine decât întreită, era de cea mai credincioşii bisericei ortodoxă române şi conta
firmă convingere, că nici suma aceasta nu e la zelul lor de jertfire, în care nu s'a înşelat
suficientă pentru a să putea ridica din ea o nici în trecut. In speranţa deci, că aceea-ce
Biserica catedrală ort. rom. din Sibiio. catedrală care să fie aceea ce toţi o doreau mai lipseşte să va putea aduna din ofert#
să fie, o operă monumentală de artă, şi ca benevole, dela bunii Români şi credincioşii
— Is to ricu l. —
zidire şi ca ornamentare şi întocmire internă. fii ai bisericei ortodoxe române, dela noi şi
(Urmare şi fine). Consultări însă a avut cu sfetnicii cari îi stă de prin alte eparhii, s’a apucat numai decât
Decretarea edificării catedralei, teau mai aproape pentru aflarea locului po de ducerea la îndeplin re a dorinţei cu care
întemeietorul fondului catedralei şi ur trivit, pe care să fie ridicată biserica ca Şaguna şi contimporanii săi au mers în mor
zitorul ideii ridicării ei, Arhiepiscopul şi Me- tedrală. mânt, de ridicare i bisericei catedrale în
tropolitul Andreiu Barou de Şaguna, nu să După trecerea la cele eterne a Archie- Sibiiu.
putea gândî la realizarea dorinţei sale, la zi piscopului şi Metropolitului Miron Romanul, In 12 Martie 1899 a fost întronizat
direa bisericei catedrale, pentru-că fondul nu conducerea Arhidiecezei o primeşte actualul Inaltpreasfinţia Sa în scaunul archiepiscopesc
era destul de mare pentru a putea face faţă şef al bisericei gr.-ort. române din Transil din Sibiiu, şi în 7 Maiu n. din acelaşi an a
cheltuelilor reclamate de o aşa zidire monu vania şi Ungaria, Inaltpreasfmţitul Domn Ioan deschis sinodul archidiecezan, primul condus
mentală, cum Îşi închipuia Şaguna catedrala Meţianu, care imediat după ocuparea scaunu de I. P. S. Sa.
ortodoxă română din Sibiiu. lui arhiepiscopesc a început să fie preocupat In una din şedinţele acestui sinod s&
Urmaşul său îs scaunul archiepiscopesc, în prima linie de gândul realizării acestei decide, la cererea Archiepiscopului şi Metro
fericitul în domnul arhiepiscop şi metropolit idei, rămase moştenire dela Şaguna. politului Ioan Meţianu, acceptată şi din par
Miron Romanul, sub a cărui conducere de Ştia şi Excelenţa Sa, că fondul de care tea conzistoriului, ca să se publice concurs
24 de ani a ardvdieci zei g". ort. române d-n d spune arlvdieccza pentru ridicarea catedralei pentru fic.re a unui plan dupl care să fie zi
Transilvania fondul catedralei crescuse la n’are să fie de ajun»; dar’ avea încredere în dită catedrala din Sibiiu. Cu aceasta s’a fi-