Page 2 - Bunul_Econom_1906_22

Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 22

aceste din urmă conzumă mai mult ma­ cu samă cele mari. Este un lucru de să folosască putere electrică din apă
terial: lemne, cărbuni şi apă, de altă mirat, că arăturile cu putere electrică atât pentru conducerea morei, cât şi
parte, pentru-că maşinele de a.bor' să să întrebuinţează astăzi nu numai în Eu­ pentru arat. Spre scopul acesta a făcut
transportează foarte cu greu la câmp, ropa şi America, ci acelea mai scurmă două rezorvoare, cari conduceau curen­
cu deosebire dacă şi locul e ceva cam pământul astăzi chiar şi pe şesurile din tul electric şi care avea noaptea putere
ridicat şi costis. Carăle (ţrollele) mânate Algir (Africa) şi din Azia. Pentru uşu­ de 1000 lumini, aşa că apoi să putea
însă cu putere electrică sunt mai uşoare ; rinţa, cu care acelea să pot conduce, măcina apoi noaptea ca şi' ziua.
sunt asemenea vagonetelor dela trenuri, să fac încercări încă şi la săpatul cu- La noi câte rîuri, canaluri şi alte
cari adecă să pot mâna şi fără şini. curuzălor, al napilor şi al viilor.
ape nu stau până acum rieîntrebuinţate,
Astfel că atât acelea, cât şi plugurile, O izbândă însămnatâ au plugurile măcar că ce putere mare electrică e
pe cari le trag după ele să mişcă cu electrice pentru lucrarea pământului în ascunsă in ele. .Dar’ dacă acelea au stat
multă uşurinţă. Curentul electric să con­ cazul acela, dacă să află apă în apro­ păna acum neîntrebuinţate, să fim si­
duce în acelea sau din un cablu (maşi­ piere. Intr’un domeniu mare din Sile- guri, că ca mâne o să vedem chiar
nărie) de sub pământ, sau dintr’un apa­ zia prusiană puterea apei mână două şi pe la unele sate lumină din acelea,
rat aşezat pe acelea după cum vedem turbine cu o putere de 1.00 de cai, care apoi o să vedem mânându-se şi pe la
şi la biciclete, automobile, tramvae ş. a. conduce trei curente electrice mână apoi noi pe câmpuri plugurile electrice, ma­
E drept că a trebuit să se facă maşinele de îmblâtit de acolo, plugurile şinele de îmblătit, de cosit, secerat, mo­
multe încerCărij până când adecă s’au electrice şi maşinele din economia de lăp- rile, trâgându-se carăle de povară ş. a.
putut întrebuinţa cu izbândă şi plugu­ târit. Deţi puterea electrică e nespus de cu puterea electrică.
rile electrice. Astăzi să află mai multe mare şi primejdioasă totodată, totuşi
feluri de pluguri electrice, aşa că să face în decurs de mai mulţi ani nu s’a în­
o mare concurenţă şi pe acest teren. tâmplat nici o primejdie. Boala sau ciuma porcilor.
O firmă nemţască fabrică astfel de Arăturile cu electricitate pe întin­
pluguri, cari au numai un motor; alta , deri mai mari să vin măi eftine, ca cele
Boala aceasta de vre o câţiva ani
însă fabrică cu două motoară. Gele din- cu plugurile trase de vite. Astfel în de­ încoace ne stârpeşte porcii de care are
tâiu să pot întrebuinţa în pământurile curs de 10 oare de lucru să poate ara economul mai mare lipSâ; în contra
mai năsipoase şi neîndesate, pe când un pământ de 8 — 10 jugăre. Brazdele acestei boale să poate după experinţele
celelalte să întrebuinţează în cele mai să pot tăia la o adâncime de 35 cm. mele ajuta în modul următor- Boala la
îndesate. La «plugurile cu un motor să şi de câte 30— 40 cm. lăţime. Afun- porci de regulă vine mai întâiu la gură
întrebuinţează numai o singură maşină­ zimea şi lăţime a brazdelor să face tot­ şi să poate vedea de acolo, că porcul
rie electrică, pe când la cele cu două deauna, după cum adecă e şi soiul pă­ bolnav nu poate mânca, aşa că dacă
motoare să întrebuinţează câte două, mântului şi anume: dacă acela e mai i-sâ pune de mâncare în vălăul său în­
dintre cari una la un cap, iar’ cealaltă îndesat să iau. nişte brazde mai înguste dată să aruncă cu o poftă de cugeţi,
la eelalat cap. Intre acestea două mo­ şi nu tocmai prea‘ afunde, iar’ dacă acela că odată să mănânce şi vălăul. Asta e
toară să mişcă apoi plugurile electrice’ e mai puţin îndesat, atunci să iau braz­ dovadă, că porcul e flămând însă îl doâre
încolo şi încoace. dele mai late şi mai afunde, adecă în­ gura. Văzândul în starea aceasta îl cul­
O altă firmă fabrică astfel de plu­ tocmai ca şi la plugurile de rând. Roada căm jos la pământ şi pentru ca sâ-1
guri electrice, unde sunt câte şasă cară după plugurile electrice însă s’a consta­ putem cerCeta în gură, îi băgăm în gură
cu motoară, cari să aşază la o depăr­ tat, că e pe de două-ori mai mare, ca un par aşa, ca parul să între în pământ
tare de 500 de metri unele de altele. după cele ordinare. ţinândul 2— 3 oameni, după cum este
Plugurile electrice cu un singur E interesant cazul, care s’a întâm­ de tare porcul. Oamenii să-l ţină birie
motor să întrebuinţează cu deosebire plat unui prorietar de pământ. Acesta aşa, ca să nu să mişte într’o parte sau
în economiile de mijloc, pe când cele a avut o moară, care a stat timp mai alta, (căci să poate întâmpla ea mişcân-
cu două motoare să întrebuinţează mai îndelungat în neliicrare, îi veni în minte du-se să-l taie pe locul acela unde e

cut primul pas spre realizarea unei dorinţe cel mai potrivit, mai ales însă în urma stă­ Iei vine de nou discutată. A pus’o în discu­
devenită acum generală. Concursul a fost pu­ ruinţelor Arhiepiscopului şi metropolitului Ioan ţie Arhiepiscopul şi Metropolitul Ioan Meţianu,
blicat nu mult după închiderea sesiunii sino­ Meţianu, ca afacerea să fie rezolvată în mod prin raportul conzistorului adresat în privinţa
dale, în foi române şi străine. fin al şi să nu fie trâgănată şi amânată fără aceasta sinodului, şi prin vorbirea de deschi­
In sesiunea sinodală a anului următor nici o trebuinţă: sinodul decretează cu măre dere, în care a atins chestia cu următoarele
1900, chestia cea mai însemnată care a pri­ însufleţire in şedinţei din 22 Aprilie v. ipoo cuvinte:
mit rezolvare mulţămitoare, a fost apoi ches­ înfiinţarea catedralei, după planul pe care îl „... Cel mai frumos şi mai salutar în­
tia edificării bisericei catedrale. La concursul alesese conzistoriul, şi pe locul din cetate, ceput va fi, dacă ne vom reaminti, cum feri­
ce să publicase, intraseră la timp 31 planuri strada Măcelarilor, care va deveni gol după ciţii noştri înaintaşi, s’au dus în mormânt cu
o mare şi ferbinte dorinţă, pe care ne-au
de biserici catedrale, dintre cari un juriu de dărâmarea caselor cari formează proprietatea
lăsat’o nouă să o realizăm, adecă cu dotinţa
experţi, ales din partea conzistoriuluî archi- corzistoiiului Mâi ales asupra locului a in-' zid irii bisericii catedrale* care ne lipseşte. Şi
diecezan, a aflat că întru toate corăspunză- zistat mult actualul Arhiepiscop şi Metropo- aşa, întru a îndeplini acea ferbinte dorinţă a
toare scopului, împrejurărilor şi locului, sunt Wi Ioan Meţianu, provocându să la faptul, că fericiţilor noştri înaintaşi, devenită o sfântă
cinci planuri. In urma unui studiu amănunţit, şi dorinţa decedaţilor săi antecesori, Metro- datorinţă pentru noi, vom declara zidirea ace­
lui sfânt Sion, imperios reclamat, nu numai
făcut în chestia aceasta din partea conzisto- poliţii Miron Romanul şi Şaguna, aceea era
de interesul şi onoarea noastră , nu numai
riului arhidiecezan, care a predat afacerea pe ca biserica catedrală să fie ridicată în cetate, de onoarea şi nimbul religiunei noastre,
deplin limpezită şi cu un raport detailat în pe locul bisericei paroch;a!e care asemenea nu numai de dorinţele şi aşteptările tuturor
competenţă sinodului, apoi după o clară ex­ va fi demolată. Cu privire la planul după alor noştri din toate păiţile, dar’ şi de ne­
punere d n partea referentului comisiunei în­ care avea să fie ridicată catedrala, sinodul cesitatea prea mult simţită de a întruni în
acel sfânt Sion şi pe cei ce din lipsa de o
sărcinate din partea sinodului cu studiarea şi-a exprimat însă dorinţa, ca să se facă în
biserică corăspunzătoare pănă acum au fost
chestiei a tuturor fazelor prin cari a trecut el modificării e propuse de experţi, mai ales
lipsiţi şi de nepreţuitele binefaceri ale bisericii.
chestia, delă naşterea ideii î: fiinţării cated­ în ce priveşte amplificarea şi înfrumseţarea
Deşi destul de mare şi grea e şi această
ralei, pănă la prezentarea planurilor, dintre din afară a edificiului. problemă, să sperăm că ■;> vom rezolva cu
cari conzistoriul arhidiecezan alesese deja pe In sinodul anului 1901 chestia catedra- bun succes, dacă pe lângă silinţele noastre