Page 3 - Bunul_Econom_1906_22

Nr. 22 B U N U L E C O N O M Pag 3

periculos). Ne uităm apoi mai întâiu un astfel de porc şi s’ar însănătosa acela meu nu vrea să mă înţâleagă şi a dat
la buzele de desupt, care sunt provă- nu să mai poite îngrăşa şi din intesti­ şi mai departe cucute vitelor sale, cari
zufe cu o carne în forma vinei. Vâna nele acelea nu să poate pregăti absolut fiind poate şi prea flămând ', au mân­
aceea, dacă e porcul sănătos is de co­ nimic, căci toate să rup în bucăţele şi cat lacom din acelea şi s’an bolnăvit
loare roşie, iar’ dacă e bolnav e de co­ trebuie aruncate, adec ă îngropate în pă­ îndată. Odată numai ce văd pe fcono-
loare neagră. în cazul acesta avem nu­ mânt să nu mai ajungă nime la ele. Eu mul meu, că fuge cu pălăria în mână
mai decât să luăm un cuţit (cuţit mai dau sfatul acesta tuturor oamenilor cari după un alt econom, care să pricepea
mic, care taie bine şi să nu fie ruginit) să ocupă cu prăsirea porcilor să facă nu­ să înţepe vitele de broască grabnică.
cu acesta tăiem adecă crepăm sau după mai în telul amintitşi să-şi cultive planta Norocul lui, că sosind ajutorul încă la
limbagiul poporului nostru îi scrijelăm spânz în grădină; apoi vara când e căl­ timpul potrivit, i-s’au întors vitele bol­
din spre măsele spre dinţi, dară numai dura cea mare să dee în mâncare cornină nave şi astfel a putut să scape de pa­
la falca de dmjos, de ambele părţi. După- (chisăliţă înţeleg nu prea multă, însă gubă. De atunci de câte-ori mă vede,
ce am făcut aceasta punem pe tăietură nici prea acră nici prea dulce să nu fie îşi aduce aminte de vorbele mele ade­
sare” şi frecăm bine. Atunci căutăm şi mâncarea porcilor sau să poate că vărate.
limba, ca să putem umbla cu mâna prin după-ce a mâncat- să se dee puţină co- Dar’ nu numai de la economi, ci
gura porcului, trebuie să avem o sulă mină să mănânce, în totdeauna dimi­ chiar şi de la păstorii de vite să re­
care o înfingem (împlântăm) cam în vîr- neaţa, Prin acreala aceasta, care o con­ cere, ca în anumite cazuri mai groaz­
ful limbei şi ne uităm sub ea, vom vedea ţine comina, porcul nu bea atâta apă, nice să fie şi doctori de vite. Păstorii,
cele două glandule. Dacă sunt roşii atunci mai cu samă în acelea locui i (sate) unde cum stau ei ziua întreagă în jurul ciurzi-
dovadă că limba e sănătoasă, dar’ dacă nu e apa curgătoare. lor de vite, pot vedea mai curând, când
sunt negre atunci trebuie şi acestea scri­ Domnii veterinari să binevoiască cutare vită nu rumegă, sau nu mănâncă
jelate adecă tăiem glandulele d’alungul a ne erta că noi nu voim a abuza de şti­ sau când cutare vacă să gată de fătare,
şi iar’ le frecăm cu sare. După ce am inţa şi bunăvoinţa D-lor însă noi pe sate, şi astfel pot să le dea mai uşor ajuto­
isprăvit cu gura, atunci luăm o rădă­ care trebuie şi o jumătate zi să mergi rul de lipsă. Iată pentru ce să recere
cină de spânz uscat îl ascuţim la un cu trăsura după D-sa apoi de multe ori ca şi păstorii de vite să fie aleşi din-
capăt, iar’ la celalat capăt îl legăm cu nu i acasă până vine nu ştiu ce şi cum, tră oamenii cei mai cu frica lui Dum­
aţă albă, şi după aceea îngăurim urechia dar’ dacă omul să pricepe întru câtva, nezeu, mai cunoscători de vite şi de
cea stângă a porcului, însă la proce­ încearcă şi Dumnezeu îi va ajuta, căci boalele acelora!
dura aceasta observ, că sunt 3 vine în este proverb care zice: ajutăte, că Dum­
Pe timpul când să ivesc boale li­
urechea porcului, care să pot vedea bine. nezeu încă îţi ajută; apoi să şi ajute la picioase, să recere apoi şi mai mult dela
In vîna cea din mijlocul urechii îngăurim toţi care încep cu Doamne ajută.
cu sula însă peziş adecă, dela vîrful economi; să recere anume, ca să fie cu
(L u cn l). mare băgare de samă, că cine îi întră
urechii cătră cap atât d e adânc, cât e
| în curtea sau grajdul său, oare nu vine
spânzul de lung şi avem al ţinea timp
! dintr’o curte molipsită cu boală lipi­
de 24 de oare. Dacă urechea să va
cioasă ? Că oare n’a mers şi el cumva
imflama (umfla) dovedeşte că porcului
într’o atare curte sau grajd şi nu s’a
are să i fie mai bine. După cum zisei
■x ' 1 (Urmare şi'fine). curăţit bine mai înainte de a intra la
mai sus, că boala la porc vine mai în­
tâiu la gură apoi la limbă şi de aci Altă-dată am văzut, pe un econom, vitele sale? Că oare cutare vită a sa,
pe care o vedea tristă şi cu pârul zbur­
merge în jos cătră intestine şi chiar şi cum a tăiat nişte cucute din grădina
lit, nu este cumva atăcatâ de boală, ca
intestinele le atacă în modul cel mai sa şi ducea cu corfa să le dea oiţelor
să o eespartâ îndată de cătră cele să­
grav. Dacă a ajuns până acolo, trebue aşa verzi. Din întâmplare trecând şi eu
nătoasei, ş. a.
să piară, căci pe intestine să fac nişte pe acolo, i-am zis: că cucutele verzi
beşicuţă de coloare vânătă. La pipăit sunt veninoase şi astfel nu sunt bune Afară de acestea să mai recere,
sunt tari; apoi chiar dacă ar şi rămânea pentru nutrin a vitelor. Dar’ economul ca economul când merge pe la oraşe
vom implora şi ajutorul cel puternic al lui amânare la executarea zidirei bisericei cated­ îndatorirea de a urmări cu atenţiune mersul
Dumnezeu şi spriginul tuturor alor noştri. în­ rale din Sibiiu. clădirii acestui nou şi monumental lăcaş al
sufleţiţi de asemenea bune speranţe, să ne Cu toate aceste, chestia a mai fost dis­ Domnului.
felicitam domnilor deputaţi, că provedinţa di­ cutată şi în sinodul anului următor, 1902, Toate măsurile acestea luate din partea
vină nouă ne-a rezervat ridicarea acelui sfânt
când apoi a {ost finalizată, spre bucuria şi conzistorqlui, sinodul arhidieeezan le-a apro­
Sion al Domnulu, menit a răspândi lumina,
cultura relig oasă-morală la întreg clerul şi mulţămirea sufletească a tuturor, mai ales însă bat în sesiunea a. 1902, contractul legat cu
poporul nostru. Să ne felicităm domnilor, că a celui ce a inzistat mai mult pe lâDgă fina­ architectul Szalay la ratificat, şi astfel edifica­
aceia provedinţă divină nouă ne-a rezervat să lizarea ei, a Inaltpreasfinţitului domn Arhie­ rea bisericii catedrale din Sibiiu, a fost pusă
aducem asemenea prinos însemnat lui Dum­ piscop şi Mettopolit loan Meţianu. pe calea realizării.
nezeu şi poporului nostru, şi aşa după o ma­
Pănă la sinodul acesta chestia catedra­
tură examinare a planurilor de z dire, ce sâ î n c h e i e r e .
vor prezenta separat, şi după eventualele mo­ lei ajunsese în stadiul următor: Planul de zi­
dificări ce s’ar afli de lipsă, să le dăm rece- dire a fost modificat, respective întregit, prin Şi acum, după-ce s’a dat măreţei şi su­
ruta aprobare pentru na să se poată începe oameni competenţi, astfel, că catedrala va blimei misiuni, frumos si sfânt lăcaş al Dotn-
lucrarea11...
avea şi două turnuri frumoase, cum şi în-1* nulul, fi de aci încolo izvor puternic de în­
Şi sinodul aşa a făcut. Cu vot unanim tocmire pentru încălzire centrală. Conzistorul tărire pentru cei slabi şi izvor de mângăere
a încuviinţat planul şi preliminarul prezentat a publicat apoi concurs pe baza planului pentru cei obid ţi. Fi izvor de credinţă şi
din partea conzistorului cu privire la ridica­ modificat pentru darea zidirei în întreprindere, de nădejde pentru toţi Românii drepteredin-
rea bisericei cetedrale, dar’ a dispus să se şi dintre cei-ce s’au anunţat a ales persoana cioşi, pe cari tăria în credinţa strămoşascâ
mai facă plan şi preliminar şi pentru unele de încredere, însărcinată cu efectuirea planu­ i-a conservat şt până acuma şi i-a făcut să
întocmiri necesare interne cum e: încălzirea lui. A fost arhitectul de bun nume din Si­ treacă cu succes prin valurile trecutului lor
centrală pe şama bisericei, şi apoi să se facă biiu Szalay, cu care conzistorul a legat con­ atât de asupritor şi atât de furtunos,
plan şi pentru turnuri, In urmă a dat con- tract, angajând totodată şi pe arhitectul ora­ întăreşte acest Sion pe toţi în credinţa,
z’storiului autorizaţ’e, să iee toate măsurile şului Sibiiu, laşi/. Schissnig, ca organ de că dacă puterea de sus nu i-a părăsit până
cuvenite, pentru-ca să se poată proceda fă ră ■ controlă şi de încredere al conzistorului, cu acuma, nici după atâtea veacuri de umilire