Page 4 - Bunul_Econom_1906_22
P. 4
Pag- 4 B U N U L E C O N O M Nr. 22
sau târguri, să nu adune nici odată Economul ar trebui să chibzuiască au dispoziţia aceasta ori să mulţămesc cu
ogrinjii sau nutreţul rămas prin iesle totdeauna şi cu privire la povara, ce o garanţii mai mici dhţ câte 2— 5 acţii a mem
sau pe pământ după alte vite şi apoi pune după vitele sale de lucru, ca adecă brilor din direcţiune mult mai mică decât
să-’l dea vitelor lui, pentru-că să poate ’ prin aceea să nu le prea împovăreze, a noastră. Acţiile celor 25 membri ai direc^
întâmpla prea uşor, ca vitele pe urma apoi ar trebui să nu prea lungească ţiunii şi funcţionarilor „Industriei'1 fac cam
cărora s’a adunat ogrinjii sau nutreţul, timpul de lucru în contul odihnei vite una a treia parte din înireg capitalul so
să fi fost molipsite de oare care boală, lor, de oare ce prin aceea încă le poate cial de 100.000 coroane.
pe care apoi o oltoim, cum s’ar zice şi expune uşor deosebitelor boale. 3. Cu provocare ia avizul direcţiunii
la vitele noastre Chiar şi când adăpăm Un econom harnic trebuie să cu deja publicat din 16/29 Noemvrie 1905 ra
vitele într’un loc străin să spălăm mai noască dintr’o singură privire a vitelor tele scadente au fost a să plăti astfel:
întâiu trocile şi vasele, cu cari le adă sale, dacă acelea sunt sănătoase sau a ) la 1/14 Ianuarie 1906 câte 30 co
păm şi numai după aceea să le lăsăm bolnave; âr trebui să cunoască pe sem roane de fiecare acţie;
să bea. nele vitelor bolnave, ca astfel să ştie
b) la 1/14 Aprilie 1906 câte 30 co
Cu deosebire la nutrirea vitelor să şi ce leac să folosească pentru tămă roane de acţie;
recere, ca economul sa fie cu multă duirea acelora. La vitele rumegătoare a) iar* până Ia 1/14 Iulie 1906 g a să
băgare de seamă, de oare-ce e deplin de pildă, rumegatul este semnul cel mai plăti ultimul rest din valoarea întreagă de
constatat, că din nimic nu să pot bol bun, după care apoi ne putem orienta, fiecare acţie.
năvi vitele aşa uşor, ca din nutreţ. Şi dacă vita este sănătoasă sau bolnavă, Onoraţii acţionari restanţieri sunt deci
chiar în privinţa aceasta greşesc cei mai de oare-ce după cum să ştie în deob- prin acest avis public din nou recercaţi a-şi
mulţi din economii noştri; greşesc adecă şte, bolnave nu rumegă.
plăti ratele restante. Ne urmând plătirea la
atunci când dau vitelor nutreţ muced, Dar’ nu numai rumegatul, ci şi alte
2 provocări publice, direcţiunea, amăsurat
înoroit sau altcum stricat, de oare ce semne ne arată viţa bolnavă. Astfel
§. 8 din statute, are să iee măsurile legale
prin acelea nu numai că să bolnăvesc starea tristă a vitei, părul zburlit, coar
pentru incassare, poate şterge numele ace
vitele, dar’ cele cu viţăl în foaie pot nele mai calde ca de obiceiu, ochii ro
lor acţionari ori le poate vinde acţiile, iar’
chiar să-’l şi lapede din pricina nutre şii şi tulburi, curgerea balelor din gură
plătirile săvîrşite rămân în favorul fondului
ţului rău. ş. a. ne vestesc vita bolnavă.
de rezervă.
Când rînim în grajd, cu deosebire Acestea sunt câteva din recerin- Cam 50 de acţii de acest soiu direc
iarna, să nu lăsăm nici odată şi u£a şi ţele acelea, pe cari ar trebui să le ştie ţiunea le pune la vînzare, pe lângă, plătirea
fereastra deschisă, de oare-ce în ase fie-eare econom, ca doctorul cel mai a 4 coroane taxă de înscriere, iar’ pentru
menea cazuri să naşte un curent de de aproape al vitelor sale; recerinţe, pe competinţa de timbru şi timbru de trecere
aer, din care apoi vitele uşor să pot cari dacă le va şti aplică înţelepţeşte 2 cor. de acţie şi valoarea nominală de 100
bolnăvi. Mai departe să recere, ca pe şi la timpul potrivit, poate să-’şi scape coroane a acţiei.
timpul de iarnă, să nu dăm vitelor nici vitele sale bolnave de cele mai multe- Banii sunt a să trimite cu aviz poştal
odată apă prţa rece, de oare-ce une ori chiar şi din "gura morţii.
la adresa „ I n d u s t r i a " în Deva, nici-când
ori chiar şi de aceea să bolnăvesc. Când
la persoana cuiva.
vedem, că vitele îndată după adăpat
tremură, să le frecăm bărbăteşte cu su- A V I Z . : v V 4. Până la timpul potrivit, banca „In
cituri de paie sau fân, apoi să le aler dustria” de-ocamdată, în înţelesul statutelor,
numai operaţiunile obicinuite curat financiare
găm puţin, ca să se încălzească, de
a pus în lucrare: precum darea de împru
oare-ce în asemenea cazuri au căpătat u provocare la §§ ii 5 şi 8 a statu
răceala său armorarul, iar’ dacă vedem, telor, onoraţii acţionari la „1 N D U S T R I A", muturi cambiale şi ipotecare cu acoperire
cambială, împrumuturi pe vite cu acoperire
că acela nu ajută, să le înţolim şi să le banca industrial-eeonomică, societate pe
cambială şi pe amanete.
încălzim cu cărămizi calde. acţii în Deva, sunt avizaţi:
Operaţiunile economice, şi de propa^
1. că acţiile societăţii sunt gata şi să
gandă, numai treptat, după întărirea potri
şi de suferinţă — nu-î va părăsi n ci în vii vor trimite până la 15 I u n i e recomandate
vită a societăţii, să vor pune în lucrare: a-
tor, ci cu părintească îngrijire îi va conduce la adresa fiecărui acţionar, care şi-a plătit
vându să totdeauna în vedere, ca fiecare
prin valurile vieţii următoare, pentru ca să valoarea întreagă de 100 coroane de fiecare
operaţiune de-oparte să aducă foloase ma
ajungă la limanul doririi lor, atunci când va acţie. Acţia aduce 5°/o interese, calculate
teriale şi culturale poporului şi meseriaşilor,,
fi plinirea vremii I... dela 1 ori 15 a lunci următoare în care s'a
primul scop ce urmăreşte „Industria" în ace
Mai presus de toate va fi însă mulţi ani făcut plătirea ratelor şi deosebit 1— 10% di-
laşi timp s’aducă însă foloase materiale şi
de acum înainte izvor de bucurie şi de mân- videndă dela 1 ori 15 a lunei următoare în
morale şi băncii, adecă domnilor acţionari
găere pe seama celui in mnneă încărunţit, care s’a făcut plătirea valoarei întregi de deponenţi ori alţi creditori ai „Industriei",
pe seama Inalţpreasfinţitului nostru Archie- 100 coroane a acţiei.
luându-să înainte măsurile de precauţiune,
piScop şi Metropolit loan, căruia avem 3n Acţionarii deci, cari nu plătesc valoa
pentru-ca nesuccesul vre-unei operaţiuni nici
prima linie să-’i mulţâmim că te avem, şi rea î n t r e a g ă de 100 coroane de acţie nu
când să nu poată primejdui desvOltarea ce
care cu drept cuvânt poate spune despre trag dividendă pe timpul cât au rămas în
lorlalte operaţiuni în deosebi şi a băncii
tine, noule Sioane: „A mea plăzmuire eşti /" restanţă.
peste tot.
Lasă-ne deci, ca la altariul tău mulţămită 2. Câte zece acţii de ale celor 25 de- Cu ajutorul bunului Dumnezeu şi a
să aducem ceriului că ni-L-a dat, şi că L-a membri ai direcţiunii, amăsurat §-lui 25 din oamenilor de bine lucrăm şi mai departe în
împărtăşit de bucuria de a-şi vedea dorinţa statute, nu să extrădau, ci rămân depuse la direcţia bine apucată, spre a încheia şi a
împlinită, monumentala zidire terminată, şi cassa „Industriei11, pe lângă revers, extrădat doua jumătate din primul ăn de gestiune
L-a învrednicit să ajungă în pace şi sănătos fiecărui membru în direcţiune. Acţiile prezi 1906 si mai bine.
>
şi ziua sfînţirei acestui falnic monument, pe dentului, viceprezidentulu', directorului, cas-
Deva, 30 Maiu 1906-
care singur, şi l-a ridicat în viaţă, ca vie sarului şi comptabilului, cari întrec suma de
Pentru direcţiunea „Industriei":
mărturie pe seama generaţiilor celor multe zece, rămân toate depuse la cassă: în scop
următoare despre zelul apostolic cu care şi-a de a mări garanţa şi încrederea, privitoare Prezidentul:
împlinit chemarea de cap al bisericei gr.-or. la conştiinţioasa şi buna administraţie a ave Vasile Domşa m. p.
române din Transilvania şi Ungaria!... rilor, deşi statutele nu recer această garanţă Directorul general :
şi cele mai multe institute surori de Ioc nu August A. Nicoară m. p.
